Anul electoral incepe cu scandal politic si schimbari la nivelul media. Cele doua domenii convergente, presa si politicul, au parte de transformari care marcheaza trecerea spre o alta modalitate de abordare a consumatorilor, fie ca sint cititori sau alegatori.
In timp ce politicul incearca sa treaca dinspre abstract la concret, de la liste la uninominal, presa parcurge un drum invers, de la presa de autor, cu personalitati puternice, la presa tip „societate anonima“, dar cu o puternica identitate de grup. Mai exact, ziarele incep sa-si cristalizeze mai bine tendintele din perspectiva evaluarilor stinga-dreapta, dar renunta la formatorii de opinie care le amprentau in acest sens.
Parerile, cind vine vorba de preferintele consumatorilor de presa scrisa, sint impartite. Exista oameni care doresc, in continuare, presa de autor, dupa cum sint la fel de multi cei care o prefera pe cea lipsita de „locomotive“. Exista, ce-i drept, si o presiune din partea politicului, spre trecerea mai rapida la ziarele fara personalitati, dar cu personalitate politica, in care sa se regaseasca tendintele politice.
Pe de alta parte insa, ceea ce se intimpla acum inseamna o deplasare de putere, dinspre presa scrisa spre televiziuni. Daca raminem putin in zona de interes al politicului, se poate specula foarte bine si interesul acestuia sa se grabeasca transferul, pentru ca, in timp ce in presa scrisa nu exista restrictii, de nici un fel, in televiziune si in radio functioneaza mecanismul CNA, care implica mai multe constringeri.
Cu toate astea, ceea ce se petrece este, pina la urma, un fenomen normal. Peste tot in lume, televiziunea si Internetul au lovit mortal in publicatiile scrise. Sint ziare cu renume international care au cunoscut o scadere dramatica a vinzarilor si isi cauta acum supravietuirea in alte forme de comunicare a informatiei. Si la noi se intimpla acest lucru. Fata de anii ’90, cind ziarele erau principala sursa de informatie, televiziunea si Internetul au preluat primele locuri de pe podium.
In timp ce, pe vremuri, conversatiile incepeau cu „ai vazut ce scrie in ziar?“, astazi incep cu „ai vazut aseara la televizor?“, ceea ce identifica, din start, locul din care consumatorii isi iau informatia. Pe masura ce pierde din influenta, presa scrisa se transforma tot mai mult in vehicul comercial, fie pentru a vinde alte produse, fie pentru a gazdui reclame la diverse alte servicii sau bunuri.
Putini sint patronii care mai doresc un ziar doar ca instrument de influenta pe o arie determinata sau, lucru si mai rar, vor un ziar doar din dragoste de a-i informa pe altii. Asa ca, mai toti patronii de presa, fie autohtoni, fie straini, pun, inainte de orice, rentabilitatea vehiculului media respectiv. In aceste conditii presa de autor pierde tot mai mult din terenul pe care s-a aflat pina nu de mult.
Anul acesta vor mai fi, probabil, citeva schimbari pe piata media. Cresterea volumului de publicitate, a sumelor investite in diversele promovari, nu inseamna ca ar putea trai mai multe publicatii bine. Inseamna, in primul rind, ca ziarele puternice vor face tot ce se poate, inclusiv prin metode murdare, sa-si omoare concurenta pentru a lua o felie cit mai mare din piata.
Intr-un final, ziarele vor deveni puternice prin altceva decit prin vocile celor care le concep, anume prin forta financiara mare si distributia mai extinsa, ocupind locurile ramase goale pe o piata de cititori ajunsa oarecum in impas.
Indiferent daca si-a propus sau nu ca in mandatul sau sa faca si acest lucru, prin modificarile petrecute din 2005 incoace, Basescu va ramine legat si de aceasta reasezare a presei pe un drum care nu se stie unde va duce. Nu se stie nici la noi, nici la altii.
