Romania incearca sa revina in jocul geopolitic regional dupa ce a pierdut teren in ultimii doi ani atat spre Est, cat si spre Vest. Vizita lui Traian Basescu in Serbia, facuta intre cele doua tururi de scrutin pentru presedintia de la Belgrad, sugereaza o noua strategie a politicii externe autohtone. Pe de o parte, seful statului roman a lasat sa se inteleaga ca prezenta sa in capitala sarba a avut loc dupa consultari prealabile cu liderii europeni, iar pe de alta parte, prin ricoseu, ca Romania ar putea reface legatura fracturata cu Rusia. Traian Basescu stie ca Serbia face parte din ceea ce analistii internationali numesc "statele swing", adica tarile unde Occidentul si Rusia isi disputa influenta, de aceea incearca sa interpuna Romania in aceasta cursa care ar ar putea deveni nu numai interesanta, ci si riscanta.
Traian Basescu este singurul sef de stat care ajunge la Belgrad in aceasta perioada electorala complicata in care actualul presedinte sarb, Boris Tadici, un nationalist moderat, dar proeuropean se afla cu patru procente, dupa primul tur de scrutin, in urma ultranationalistului Tomislav Nikolici (39,5 la suta). Dar, in vreme ce Basescu a fost la Belgrad pentru a-l sprijini pe Tadici cu cateva zile inainte de scrutinul decisiv, Nikolici, care a cerut deschis intreruperea negocierilor cu UE, a fost invitat la Kremlin de Putin, semn ca balanta nu este deloc echilibrata in batalia Est-Vest pentru Serbia, dar si ca Romania a vorbit la Belgrad in numele Uniunii Europene. Traian Basescu nu se rezuma insa la rolul de mesager occidental in Balcani si face acrobatii geopolitice in speranta ca ar putea deveni nu doar omul Vestului in Est, dar si cel al Estului in Vest. Astfel incat presedintele mizeaza pe cartea europeana in Serbia si pe cea sarbeasca in Europa. "Locul Serbiei este in Europa", a spus Basescu la Belgrad, subliniind ca pe 3 februarie, data celui de-al doilea tur de scrutin, "sarbii vor decide drumul lor catre Uniunea Europeana sau vor opta pentru alte solutii".
In acelasi timp, reluandu-si discursul integrator, presedintele roman a tinut sa scoata in evidenta ca "pentru pozitia legata de Kosovo, pentru sprijinul pe care-l acordam Serbiei in orice imprejurare Romania nu cere nimic". Aceasta fraza accentuata de doua ori in discursul sau de marti are mai multi adresanti, in primul rand Serbia; apoi Uniunea Europeana, care ar trebui sa inteleaga ca Bucurestiul nu face un troc cu Belgradul pentru sustinerea mentinerii provinciei Kosovo sub drapel sarbesc, ci se raporteaza la un principiu; si, nu in ultimul rand, Rusia, care a primit in schimbul prieteniei sale traditionale controlul asupra companiei sarbe NIS, detinatoare a monopolului energetic in aceasta tara.
Traian Basescu incearca in acest fel sa justifice in fata Bruxelles-ului opozitia Romaniei fata de independenta Kosovo, din ratiuni care tin mai degraba de obsesia "integritatii statului" decat de vreo strategie politica. In plus, presedintele roman vrea puna sub reflectoare amicitia dezinteresata a Bucurestiului prin comparatie cu birul dat de Serbia Rusiei. Romania si Rusia se intalnesc printr-o coincidenta interesanta sub umbrela cu ajutorul careia Serbia vrea sa-si protejeze integritatea, desi nu au reusit sa gaseasca un alt culoar comun.
E posibil insa ca presedintele Basescu sa caute, chiar daca nu pe termen scurt, o modalitate de refacere a legaturilor cu Moscova, in contextul in care Rusia a stabilit deja o serie de capete de pod in UE, spulberand, potrivit unei analize din Warsaw Business Journal, "orice iluzie de unitate pe care comunitatea europeana ar fi putut sa o aiba".
