,,Fundatia Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura’’. Cum adica Renasterea pentru? Atunci se poate si Fundatia „Renasterea pentru ca am avut note proaste la gramatica“. Oricum, titlul Fundatiei pastorite de Mihaela Geoana e incomplet. Avem Educatia, Sanatatea si Cultura. Unde e sora lor geamana, Prosperitatea? Raspuns: in Strada Jean Monnet. Caci Fundatia nu s-a putut trage, o data cu sediul si familia Geoana, mai catre popor. Spre Vitan sau Berceni. Fundatia a ramas acasa, in apartamentul de protocol din Jean Monnet. Acolo a surprins-o hotarirea de guvern care ii acorda statutul de utilitate publica. Si, prin urmare, acolo se va insuruba aceasta Fundatie publica si utila ca apa minerala.

Familia Geoana a primit, indirect, casa de la stat. Felicitari si Fundatie de piatra! Desi, in traditia locala, fundatia de zoaie bate piatra. Miercuri, cind a acordat Fundatiei Geoana rangul de utilitate publica, Guvernul a ispravit doua lucruri. Mai intii, a facut dintr-o hotarire de guvern un act de utilitate personala, in beneficiul si patrimoniul familiei Geoana. Apoi s-a simtit dator sa prefateze declaratia de a doua zi a presedintelui Basescu, omul sub care, nu-i asa?, scrisneste legea si trosneste Constitutia. Ce a spus Basescu? Doua banalitati. Prima: Guvernul e guvernat de PSD, partidul, guvernat de Iliescu. Nimic contestabil. Tariceanu si trupa nu sint nici Guvern, nici partid, ci un vehicul care se incarca de dosare penale la PSD si se descarca de ele la DNA. Un singur gest al comandoului parlamentar Iliescu ii poate lua sau cruta viata, la schimb cu legi, danii si alte orificii bugetare. Daca s-au simtit crestati de taisul formulei, liberalii au dreptul la reparatii stilistice. Guvernul nu e condus de PSD. Guvernul e sensibil la PSD.

A doua banalitate sanitara, lansata de presedintele Basescu: politicienii sint zoaie. Si aici reparatia stilistica e un drept. Se poate opta: laturi, slin, scursori si alte derivate ale mizeriei spalate. Insa zoologia zoaielor e o chestiune care intrece chestiunile de stil si atinge nervul degradat al vietii publice romanesti. Zoaiele de care s-a scirbit presedintele sint, pe numele lor fundamental, o minoritate. Minoritatea politica. Adica grupul care da sau anihileaza busola unei natiuni. Chestiunea minoritatii politice romanesti are o istorie catastrofala. Simpla idee ca o minoritate politica poate fi un grup creator a devenit o gluma proasta. Amintirea minoritatilor care ne-au pus in miscare istoria s-a sters aproape cu totul. Nu mai stim ca Scoala Ardeleana si Unionistii, pe care ii tot serbam, intr-o doara, la Focsani, au fost minoritati politice pozitive. De aproape 70 de ani, minoritatea politica romaneasca are un singur reflex, iar acesta o impinge spre statutul rapace de casta, nu spre serviciul public. Bilantul e sinistru. Politicienii nu inspira si nu sint urmati. Singura reactie a lumii e un amestec de inertie si cinism. Cine are brate si picioare zdravene pleaca. Cine nu se macina acasa. Minoritatea creatoare a fost inlocuita de o minoritate dominanta, iar aceasta nu pregeta: dizolva, murdareste si subrezeste. Ca zoaiele.

Cotidianul