Ani intregi, mecanismele repetitive ale masinariei Boc de scos panglici si vorbe au mers unse. Bransat direct la generatorul de teme si idei politice de la Cotroceni, micutul presedinte de partid si-a indeplinit exemplar fisa tehnica. Il porneai in crucea noptii, n-avea nici o problema: turuia discursul presetat fara pauza de respiratie, cu pieptul gonflat de cuvintele care nu mai au rabdare sa stea la coada.
In week-end, insa, s-a produs nenorocirea. O palma aplicata dupa ceafa de Traian Basescu i-a prajit circuitele. Enervat de intrebarile ziaristilor care ii cereau socoteala despre votul PD-L la legea Voiculescu a caselor nationalizate, presedintele a raspuns ritos: intrebati-l pe Boc! Avea de ce sa fie crispat Traian Basescu.
Tocmai in ziua cand, in sfarsit, ii venise si lui, dupa multa uscaciune, o tema suculenta, care il plasa din nou in postura de aparator al dreptatii si al Constitutiei, risca sa i se strice momentul dramatic din cauza unor parlamentari pedelisti care s-au gasit sa isi apere casele luate de la stat votand legea de „protectie a chiriasilor”.
Pai sa nu-l apuce nervii? Normal, mai ales ca cine se stie cu Mihaileanu pe chelie incearca sa evite orice aluzie legata de ipocrizia contestarii legii care isi bate joc din nou de dreptul la proprietate. Socat de scatoalca prezidentiala, Emil Boc si-a adunat minicipurile, a incercat sa le reasambleze, dar tot nu i-a iesit ceva din care sa inteleaga ce mesaj a vrut sa ii transmita seful de la Palat. Si cum in ziua libera, cand tot omul se odihneste in vila RA-APPS, nu se face sa suni pe „scurt”, si-a frecat singur manutele, cautand o solutie.
In loc sa iasa curajos si sa spuna cine si de ce din partidul sau a votat in favoarea legii declarate acum drept neconstitutionala de presedinte, Boc a ales sa isi ia sabiuta din placaj si sa atace cu chiuituri PNL si PSD. Ca stie el, ca e complot, alt blat, ca ai lui Tariceanu s-au vorbit cu ai lui Geoana sa amane cu trei luni alegerile. Din sarja cu scop de diversiune, menita sa distraga atentia de la smetia basesciana, a ramas un soi de impleticeala hazoasa.
Daca ar sta locului macar o clipa, cat sa ii pui o intrebare, dl Boc ar trebui sa explice de unde i-a venit zisa informatie. Daca la PNL scenariul e plauzibil, Tariceanu fiind dispus sa faca orice pentru a-si prelungi mandatul si asa incredibil de lung, dincolo, la PSD, numai in povestea lui Boc-Degetel se poate naste ideea dorintei de a mai sta pe uscat in opozitie inca 3 luni!
De orice marsavie pot fi banuiti pesedistii, mai putin de o astfel de actiune paguboasa. Aflat pe o curba care il readuce in linia fortelor politice care conteaza, PSD nu are de ce sa intarzie momentul confruntarii cu electoratul. Posibila erodare suplimentara, in alte 3 luni, a adversarilor de la PD-L e iluzorie, ambele partide atingandu-si probabil maximul de oscilatie. In plus, pentru Mircea Geoana e tot mai greu de tinut in mana un partid macinat de tensiuni preelectorale, asa ca interesul sau e sa obtina cat mai repede pozitii in interiorul unei formule guvernamentale, pentru a astupa gurile flamande sau certarete. Si atunci, ce l-a apucat pe Emil Boc? A fost doar incercarea de a scapa de chelfaneala lui Traian Basescu. Dar s-a vazut si ce iese cand scapa din raza de acoperire a telecomenzii de la Cotroceni.
