Cu ochii pe McCain, Obama si Caucaz (de Alexandru Lazescu)

de Alexandru Lazescu     Ziarul de Iasi
Marţi, 2 septembrie 2008, 5:35 Revista Presei | Opinii/Analize

Alegerile din Statele Unite vor fi privite nu doar cu atentie, ci si cu destula neliniste nu doar la Tbilisi, ci si in cea mai mare parte a Europei de Est, in speranta ca noul locatar de la Casa Alba va fi John McCain.

Saptamina trecuta a fost dominata mediatic de conventia Partidului Democrat din Statele Unite care l-a nominalizat formal pe Barack Obama drept candidatul acestuia la alegerile prezidentiale din noiembrie si de situatia din Georgia.

Obama a fost de fapt mai degraba "incoronat" decit nominalizat intr-un montaj de show de proportii de tip Hollywood. Un candidat controversat, in egala masura "adulat" neconditionat de o mare parte dintre sustinatorii sai, care se multumesc sa afle ca el este "candidatul schimbarii", fara a se intreba si in ce va consta schimbarea, si criticii sa, care nu vad in el decit "un costum gol inconjurat de zgomote", dupa cum se exprima un saptaminal american.

Saptamina care incepe va fi, cu siguranta, dominata de conventia republicana si, in continuare, tot de situatia din Georgia. Am avut, de altfel, parte deja de un preambul, atunci cind John McCain a anuntat, spre surpriza generala, ca Sarah Palin, actualul guvernator al statului Alaska, este alegerea sa pentru functia de vicepresedinte. Alaturarea evenimentelor nu e doar o consecinta a unei intimplatoare suprapuneri temporale.

Situatia din Caucaz a scos la iveala o fata atit de aroganta si de belicoasa a Rusiei, incit multi oficiali occidentali au ramas descumpaniti. Mai ales dupa ce rusii si-au batut literalmente joc, asa cum a facut-o si Stalin la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, de acordul intre Moscova si Tbilisi pentru incetare a ostilitatilor, negociat de presedintele francez Nicolas Sarkozy. Ne aflam, in prezent, intr-un punct de cotitura nu doar in planul relatiilor dintre America si Europa, pe de o parte, si Rusia pe de alta, ci si, dintr-o perspectiva mai larga, si in acela al asezarilor geostrategice la scara planetara.

Asa cum constata ministrul de externe suedez, Carl Bildt, "faptul ca Rusia a decis sa aleaga o astfel de cale inseamna ca liderii rusi au hotarit sa adopte o politica de confruntare nu doar fata de restul Europei, ci si fata de comunitatea internationala in general".   Evenimentele tragice din Georgia nu au facut decit sa confirme, din pacate, ceea ce mai ales voci din Europa de Est au spus in repetate rinduri.

Dispunind de rezerve valutare de peste 600 miliarde de dolari obtinute din exportul de petrol si gaze, ca urmare a exploziei preturilor din ultimii ani, Kremlinul a revenit nu doar la tonul, ci si la comportamentul sau traditional agresiv din perioada sovietica. Nu doar din ratiuni externe, ci si din nevoi interne, dupa cum subliniaza politologul rus Lilia Sevtova, care este de parere ca "sistemul politic construit de Vladimir Putin are nevoie de imaginea unui dusman si de perceptia de fortareata asediata".

"Ultimul razboi nu este in primul rind unul legat de Osetia de Sud, de Abhazia sau chiar de Georgia. Miza mai importanta este chiar matricea statului rus actual si supravietuirea acestuia". Ostilitatea fatisa fata de Vest in general, fata de Statele Unite in particular, sentimentele xenofobe sint inoculate zi de zi in opinia publica rusa prin canalele mediatice controlate in cea mai mare parte de Kremlin.

Combinind actiunile militare agresive si umilitoare la adresa georgienilor de pe teren cu tonul sfidator, dispretuitor, adoptat la adresa criticilor occidentali, Moscova vrea in egala masura sa-i intimideze pe europeni si sa-i faca sa jubilize pe rusii de acasa. Cunoscutul filosof si eseist francez Bernard Henry-Levy sintetiza, intr-un remarcabil articol publicat recent in "Wall Street Journal" , articol intitulat sugestiv "Rusia este insolenta, Europa slaba", principalele lectii de tras dupa invazia din Caucaz:

1. Rusia se comporta ca o putere extrem de brutala in epoca post-sovietica, dupa cum de altfel am vazut deja in Cecenia;

2. Noua Rusie priveste cu indiferenta protestele, admonestarile sau avertismentele internationale;

3. Rusia jongleaza fara rusine, dupa bunul sau plac, cu principiile si idealurile, pentru a-si jutifica "dreptul de a interveni" intr-o tara suverana;

4. Diplomatia europeana, cea franceza in particular, este slaba, fiind de cele mai multe ori incapabila chiar si sa adopte un ton mai dur, ce sa mai vorbim de masuri punitive concrete;

5. Opinia publica occidentala s-a dovedit si de aceasta data vulnerabila fata de masina propagandistica a Kremlinului (care a lansat tezele georgienilor ca instigatori la razboi si a "genocidului georgian" din Osetia de Sud), lucru deloc surprinzator daca tinem cont ca, in mare parte, cercurile intelectuale si mass media occidentale sint dominant de stinga si fervent anti-americane, deci gata sa treaca cu mare lejeritate peste abuzurile facute in exterior sau in interior de autoritatile ruse, in timp ce peroreaza vehement impotriva celor comise, in opinia lor, de Statele Unite.

Un adevarat mecanism de "orbire colectiva" a Vestului, denuntat la vremea sa si de Alexandr Soljenitin. De altfel, intorsi oarecum intempestiv din vacanta la chemarea presedintiei franceze a UE, liderii europeni s-au intilnit ieri la Bruxelles intr-o reuniune extraordinara la virf pentru a analiza criza din Caucaz. Asa cum era de asteptat, exercitiile de retorica s-au concretizat intr-o condamnare a "reactiei disproportionate" a rusilor si in promisiuni ferme de reconstructie a Georgiei.

Presupusele sanctiuni impotriva Moscovei nu au intrat in discutie. La prima vedere, Europa a dat un nou exemplu de lipsa de unitate si de impotenta in planul politicii externe si de securitate. Pentru ca, asa cum observa "The Economist", tarile membre se impart in trei grupari distincte, cu tot atitea interese de natura economica si afinitati politice, ceea ce a facut imposibila ajungerea la un numitor comun mai ferm.

Sint, mai intii, citeva tari mari, intre care Franta, Germania si Italia, care militeaza pentru mentinerea unui partenariat cu Rusia, altele radicale, ca Marea Britanie si majoritatea tarilor est-europene, care ar dori ca Moscova sa fie tinuta in sah, si, in fine, un altul, al fatalistilor, care sint de parere ca oricum "rusii ne au la mina datorita dependentei fata de livrarile de energie de acolo".

In aceste conditii, cu atit mai mult rezultatul alegerilor americane este important pentru jocul de putere strategic dintre Occident si Kremlin. De altfel, Vladimir Putin nu si-a ascuns deloc preferinta pentru Obama, stiind foarte bine ca acesta, sub influenta sustinatorilor sai de stinga din Partidul Democrat care sint obsedati de ideea de a schimba dramatic directiile de politica externa adoptate de administratia Bush, va merge pe o linie mai impaciuitoare si mult mai dispusa sa accepte abuzurile Moscovei.

Avem deja un precedent in perioada lui Jimmy Carter, una dintre cele mai nefericite din istoria postbelica a Americii. Iata de ce alegerile din Statele Unite vor fi privite nu doar cu atentie, ci si cu destula neliniste nu doar la Tbilisi, ci si in cea mai mare parte a Europei de Est, in speranta ca noul locatar de la Casa Alba va fi John McCain.






















347 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    nimic nou sub soare (Marţi, 2 septembrie 2008, 14:52)

    istoricul [anonim]

    Excelent articol! De mult nu am mai citit aici o analiza atit de pertinenta ....Tragic,istoria se repeta : in 1938,cu 70 de ani inainte ,Germania nazista anexa Austria si regiunea sudeta,intr-un total dispret fata de democratiile occidentale;impotenta diplomatie franco-engleza (Daladier si Chamberlain) a negociat acordul de la Munchen,exact asa cum l-a vrut Hitler..."am adus pacea" a spus dupa aceea Chamberlain ....la 1 Sepembrie 1939 incepea al II-lrea razboi mondial...60 milioane de victime....Rusia lui putin se comporta acum in 2008 exact la fel....din pacate si Europa occidentala pare a repeta scenariul din 1938....Am spus-o si repet :mujicul stie numai de bita! Acest neam de hoti,violatori si asasini care nu a produs nimic bun de-a lungul istoriei (alfabetul l-au luat de la bulgari,vodca de la finlandezi iar Kalasnikov-ul se cheama de fapt "Sturmgewehr 44")stie doar de frica;vorba buna si incercarile de a aborda civilizat problemele sint dovezi de slabiciune pentru leprele astea....Incercati sa ma contraziceti;va spun de pe acum ca nu veti reusi....si nu o spun eu ,o spune Istoria....repet: Truman trebuia sa continue razboiul impotriva lui Stalin...si asta nu pentru ca sint proamerican ci pentru ca sint ROMAN


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version