Mircea Cartarescu critica in editorialul sau "Cand te faci frate cu dracul" numirea Ecaterinei Andronescu in functia de ministru al educatiei si isi manifesta convingerea ca "vom reveni la bunele cutume de altădată. Cine-o să facă învăţământ de calitate, cu cine să faci reforma atât de necesară, cu Ecaterina Andronescu, cea din vechea gardă iliesciană? Că-n timpul ministeriatului ei precedent a dat dovadă de un reacţionarism agresiv, de adevărat Iliescu în fustă, că a reuşit să dărâme tot ce construise înaintea ei Andrei Marga - singurul om competent pe care l-am avut după ’89 la cârma învăţământului -, asta nu se pune: mai ştii, o fi-nvăţat din greşelile de altădată, o mai fi citit câte ceva între timp... Trebuie să dăm doamnei profesor şi o a doua şansă, mai ales că omul cel mai educat din România, Mariean Vanghelie, s-a luptat atât de mult pentru ea. Citeste articolul integral in EVZ.

Petre Mihai Bacanu, in editorialul sau "Scenariu pentru filmul LA B(L)OC" vorbeste indespre "serialul dramatic" a lui Basescu in care in rolul principal apare Theodor Stolojan. N-am vazut nici un episod din serialul TV "La bloc", dar banuiesc ce ar putea contine: paranghelii. Seamana cu cele din serialul dramatic scris de Basescu, avandu-l erou principal pe Stolojan, care stia foarte bine ce rol are (cand aparea pe panouri cat blocul) si cand se termina ultimul episod. La toate intalnirile dintre delegatiile PSD si PDL, Stolojan era singurul care-si nota "ideile" si le-a strans in acel celebru dosar (in care nu se afla bugetul de stat) pe care scrisese "Scenariu" si trasase rubricile PSD si PDL, ceea ce insemna impartirea "rolurilor". Foarte bine, scenariului putea sa-i zica si "Retragerea". Serialul asta l-am mai vazut insa. Stolo a mai abdicat o data. Iar asa ceva nu putea fi scris decat la Cotroceni. Citeste articolul integral in Romania Libera.

In editorialul sau "Forma politică a realităţii", Traian Ungureanu analizeaza numirea lui Emil Boc in functia de premier si vorbeste despre crizele cu care se va confrunta Guvernul sau. I se reproşează ceva neclar, în virtutea confuziei puerile între statură şi anvergură. Fiind scund, Boc trebuie să fie şi mic. După aceeaşi regulă, fiind multă, presa trebuie să fie şi mare. Nu e cazul. Emil Boc e un prim-ministru născocit de şansă şi de a doua strigare a preşedintelui Băsescu, dar asta nu poate forţa un bun primar să devină un premier inept. Aproape sigur, primul an de mandat al lui Emil Boc va fi inexistent şi crucial. România va fi anexată de criza economică, iar viitorul guvern nu va avea la dispoziţie luxul recitalurilor ideologice. Theodor Stolojan n-a reuşit să accepte că orice economie e economie politică şi s-a autodizolvat în universul personal. Citeste articolul integral in Cotidianul.

Grigore Cartianu in editorialul sau "Guvernul ca o familie" vorbeste desprea faptul ca majoritatea miniştrilor din guvernul Boc sunt vechi clienţi ai diverselor puteri. Ei au rădăcini fie în guvernele CDR (1996-2000), fie în cabinetul Năstase (2000-2004), fie în cel al Alianţei D.A., păstorit de Tăriceanu (2004-2006). Dan Nica (PSD) a guvernat discret sub Năstase şi s-a manifestat zgomotos în campania de suspendare a preşedintelui Băsescu, când vorbea mult şi prost. Radu Berceanu (PDL) a fost tinicheaua agăţată de coada democraţilor atunci când venea vorba despre oameni cu imagine de corupţi. Citeste articolul integral in Adevarul.