Presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat vineri seara, in emisiunea "Discutia saptamanii" difuzata de B1 TV, ca sunt peste 20-30 de parlamentari din actuala legislatura care au intr-un fel sau altul probleme cu Legea ANI, iar sentintele in cazurile lor ar urma sa fie date in perioada imediat urmatoare. Georgescu a explicat ca, in cazul unui verdict impotriva lor, ei ar trebui sa aiba interdictie de numire intr-o functie publica timp de trei ani, conform precedentului creat de decizia CCR in cazul lui Victor Alistar. Dar in acelasi timp, presedintele ANI a atras atentia ca si cazul lui Mircea Diaconu, unde Parlamentul a refuzat sa-i revoce mandatul de senator in urma unei sentinte definitive a instantei, a creat "un precedent foarte periculos", in care "votul politic este suprem".

Horia Georgescu la B1 TVFoto: captura B1 TV

Declaratiile presedintelui ANI, Horia Georgescu:

  • Cu privire la ceea ce s-a intamplat la votul din Senat in privinta cazului Diaconu - aici as face o departajare si n-as mai vorbi de persoane, as vorbi pur si simplu despre faptul ca o decizie a instantei supreme nu este pusa in aplicare, acesta este cel mai grav lucru. Pentru ca nu respecta niciun standard minimal al unui stat de drept nu numai din UE, poate din lume. Aici este marea problema, si noi am sesizat CSM, CSM foarte rapid a sesizat CCR, iar pe 21 noiembrie vom avea un verdict in aceasta privinta.
  • Legea este foarte clara: in momentul in care o incompatibilitate ramane definitiva, fie prin decizia instantei fie prin necontestare, sanctiunea este de revocare din functie.
  • Avem peste 400 de cazuri de incompatibilitate, in 90% din ele am castigat aceste procese, aceste contestatii, iar legea s-a aplicat in toate situatiile.
  • Nu este sigurul caz ANI care va avea un verdict in instanta in curand. Nu este singurul caz de incompatibilitate in cazul deputatilor si senatorilor. S-a creat un precedent foarte periculos prin care, in aceste cazuri in care vom avea decizii definitive, sa se poata spune: "Si ce daca, votul politic este suprem".
  • Cateva zeci de cazuri se apropie de sentinta in perioada imediat urmatoare. Sunt peste 20-30 de parlamentari care au intr-un fel sau altul probleme cu Legea ANI: fie ca vorbim de avere nejustificata, conflict de interese sau incompatibilitate. Perioada urmatoare inseamna in urmatoarele saptamani, luni. Termenele pe care le-am obtinut la instanta sunt intr-adevar destul mari.
  • In primul rand cei care nu vor candida vor avea o interdictie de numire intr-o functie publica timp de trei ani. In al doilea rand, chiar daca au fost pe un mandat anterior incompatibili, conform deciziei CCR in cazul lui Victor Alistar, li se vor aplica sanctiunile prevazute de lege. Fiind decizii fara precedent in trecut, acum se creeaza jurisprudenta.
  • Sunt o parte dintre ei care candideaza, o parte care nu. Dar in general am vazut ca cei care nu candideaza sunt numiti in functii publice, iar ei au o interdictie de trei ani de zile.

Despre comisia parlamentara de ancheta privind activitatea desfasurata de autoritatile si institutiile publice in cazul votului de la referendumul:

  • Parlamentul poate infiinta comisii de ancheta, este absolut constitutional din punct de vedere tehnic. Parlamentul poate cere date si informatii, am fost pusi si noi in asemenea situatii in care eram chemati la Parlament sa dam raspunsuri cu cauze aflate pe rolul Agentiei si de ce investigam anumite cazuri. Mai ales atunci cand am sesizat Parchetul si am constatat conflictul de interese in cazul a 15 parlamentari care si-au angajat rudele pe cabinet. Constitutia spune in felul urmator: institutiile au obligatia sa transmita date si informatii, dar nu sa se prezinta.
  • Deci, din punct de vedere constitutional, comisia parlamentara poate sa ceara orice, asta nu inseamna ca procurorii sau institutiile administrative autonome, cum este si ANI, trebuie sa se prezinte acolo personal. Noi putem trimite niste date, niste sinteze, prin care sa ne spunem punctul de vedere si cu asta basta. Mai departe, Parlamentul nu poate merge pentru ca ar incalca astfel separatia puterilor in stat.