Ambasadorul Rusiei la Bucuresti, Oleg Malghinov, a declarat in emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzate duminica de ProTV, ca scutul antiracheta american din Europa, ce cuprinde si baza romaneasca Deveselu, reprezinta o problema pentru Moscova. Diplomatul rus a reiterat ca solicitarea Moscovei de garantii juridica, documente care sa stipuleze ca scutul nu va fi folosit impotriva Rusiei.

HotNews.roFoto: Hotnews

In ceea ce priveste Tezaurul roman de la Moscova, ambasadorul Federatiei Ruse a afirmat ca nu se poate pronunta in privinta existentei acestuia, precizand ca istoricii sunt cei care trebuie sa discute aceasta chestiune, o comisie infiintata in 2003 in acest sens, alcatuita din istorici din ambele tari, urmand sa se intalneasca in luna martie in Romania. Intrebat cand crede ca ar putea fi solutionata problema tezaurului, Malghinov a declarat ca "prognozele sunt contraproductive".

In emisiunea difuzata duminica, a mai fost abordate cazurile cetateanului rus depistat pe aeroport cu documente clasificate despre zacaminte si metale rare din zona Moldova Noua si al studentei accidentate grav de secretarul ambasadei ruse la Bucuresti, incercarile Europei de a scapa de dependenta de rezervele Rusiei ori interesele rusesti in privatizarea Oltchim.

Despre scutul antiracheta

• Le-am spus tuturor conducatorilor Romaniei: si presedintelui, si Administratiei Prezidentiale, si Guvernului, ca da, subiectul scutului antiracheta reprezinta o problema pentru Rusia. Intelegem, ca in aceasta chestiune, Romania nu joaca un rol esential, determinant. Este, totusi, un proiect dezvoltat si implementat sub egida Washingtonului, Statelor Unite ale Americii. De aceea, negocierile de baza Rusia le poarta cu Washingtonul.
  
• Am citit cu atentie declaratia domnului Basescu, in care a spus ca un astfel de scut este necesar pentru apararea impotriva unor ofensive etc. Aceasta chestiune se poate discuta, se poate discuta.
• Nici un politician responsabil al tarii sale, fie ca este presedintele Romaniei, presedintele Rusiei sau presedintele SUA nu va urma o linie politica, care in perspectiva va pune sub amenintare siguranta statului sau.
• Atunci cand suntem pusi in fata faptului ca savantii, strategii militari fac calcule si spun ca scutul va reprezenta o amenintare la adresa fortelor strategice ale Rusiei, trebuie sa restabilim aceasta paritate, acest echilibru
• Ne aflam acum intr-o faza, in care spunem bine, intelegem acele amenintari impotriva carora este destinat, in cuvinte, scutul antiracheta. Pentru situatia atacurilor cu racheta din exteriorul tarii, sa spunem din sud etc. sau in cazul in care rachetele ar putea ajunge in mainile teroristilor
  
• Daca vorbim de scutul antiracheta, v-am spus deja ca nu este doar o chestiune a relatiilor bilaterale. Elementul principal in ceea ce priveste scurtul antiracheta e reprezentat de relatiile intre SUA si Rusia. Hai sa fim de acord, sa fim sinceri, deciziile in privinta acestui sistem de aparare nu pot fi luate unilateral, de o singura tara membre a NATO. In orice caz, va fi o decizie colectiva, sub egida SUA, intrucat este initiativa lor.
• De aceea pornim de la premisa ca aceste negocieri nu vor fi bilaterale ci se vor desfasura cu participarea mai multor parti.
• Da, aceste negocieri cu Washingtonul vor continua. Negocierile se desfasoara si cu Washingtonul, si in formatul Rusia-NATO. Participa si reprezentantii Romaniei caci este format multilateral.
• In SUA s-au incheiat alegerile si cred ca discutiile vor continua. Ele nu vor fi deloc usoare, exista multe aspecte tehnice si politice, dar discutiile vor continua.
• Nu e vorba de mari secrete, dar de aspecte de care trebuie sa se ocupe profesionistii.

Despre dependenta Europei de gazele rusesti

• (Intrebat cum a primit Rusia vestea posibilelor rezerve din Marea Neagra) Am primit aceasta veste firesc. Bogatiile subterane ale fiecarei tari reprezinta avantajele naturale ale tarii respective.
• In Rusia avem rezerve de titei si de gaze si pe care vrem sa le vindem. Romania are rezerve de titei, au fost descoperite zacaminte de gaze. Cum am spus deja, Rusia vrea sa isi vanda titeiul si gazele dar face eforturi astfel incat, in timp, acestea sa nu mai reprezinte baza exportului Rusiei.
• Pentru Rusia, principalul scop economic este dezvoltarea componentei industriale, inovationale, in care un rol important ii revine invatamantului, si care asigura valoarea adaugata. Iata pe ce punem noi accentul.
• Faptul ca in Romania au fost descoperite rezerve de gaze este foarte bine mai ales ca o companie privata si Rusia va participa la lucrarile de exploatare si de forare in plartoul continental al Marii Negre.
• Compania Lukoil isi desfasoara activitatea aici, pe partea romaneasca a platoului. A castigat licitatia acum 2 ani si in lunile urmatoare isi va pregati lucrarile de forare a puturilor de prospectiune.
• Gazprom isi desfasoara activitatea in mai multe puncte in Federatia Rusa si este una dintre cele mai mari companii extractoare de gaze.
• Cred ca exista un mit al dependentei Europei de gazele rusesti. Tot citesc asta si nu reusesc sa inteleg.
• Din cate stiu, Romania consuma circa 13- 13,5 miliarde de metri cubi de gaze. Cota-parte a exporturilor din Rusia este in jur de 3 miliarde de metri cubi adica 20 sau cel mult 24% din totalul consumului. 
• Este oare o dependenta atat de mare? In balanta europeana a consumului de gaze, toata lumea spune ca Rusia...
• (Intrebat daca Rusia se teme mai mult de descoperirile Romaniei in Marea Neagra sau de exploatarea gazelor de sist) De ce spuneti ca ne temem? De ce spuneti ca ne temem? Pur si simple se va schimba putin configuratia cooperarii economice dar vom gasi posibilitati de colaborare in alte domenii. De ce nu am putea exploata impreuna aceste zacaminte?
• Daca vor scadea preturile la gazele din Rusia, asta e! Vom cauta o solutie. Aici exista o dezvoltarea economica obiectiva care se poate indrepta in aceasta directie. Exista alti multi consumatori de gaze deci, in unele locuri, fluxurile vor fi redirectionate.
• Voiam sa va intreb. Cat credeti ca reprezinta ponderea gazelor rusesti in Europa? In ansamblu, circa 25%. Compania norvegiana Statoil livreaza spre Europa o cantitate mai mare de gaze, circa 27%. Nu se poate vorbi despre o dependenta.

Despre cazul Oltchim

• Care este intrebarea in legatura cu Oltchim. Daca cumparam Oltchim?
• (Intrebat daca au existat interese rusesti in privatizarea Oltchim). Din cate stiu, inainte de venirea mea in Romania, anumite companii rusesti si-au manifestat interesul fata de Oltchim. Din cate inteleg, in conditii de criza, aceste companii s-au confruntat cu anumite probleme legate de investitii iar acestea nu si-au manifestat vreo intentie si anul acesta.
• Intr-adevar, am fost la Minsterul Economiei, dar m-am intalnit acolo nu cu dl ministru, ci cu adjunctul sau, cu secretarul de stat, in legatura cu vizita in Romania a copresedintelui Comisiei Interguvernamentale pentru colaborare Economica, dl Kosaciov, proaspat numit in functie. Dl Kosaciov urma sa vina in Romania, avea la dspozitie o singura zi si am stabilit programul detaliat al vizitei sale: intalnirea cu premierul, negocierile de la Ministerul Economiei, intalnirea de la Adminsitratia Prezidentiala etc. A trebuit sa aranjam vizita sa si a fost o simpla coincidenta. Nu am discutat subiectul Oltchim.
• Va voi spune urmatorul lucru. Intr-adevar, ambasada comunica in tara, catre entitatile economice, informatii referitoare la programul de privatizare.
• Ce se va intampla cu Oltchim, care este situatia acolo, cine a fost actionat in instanta si ce va rezulta? Nu stiu, poate ca va exista un interes, poate ca nu.
• Imi este teama sa fac presiuni asupra investitorilor nostri. Este vorba despre banii lor si ei trebuie sa vina sa isi faca singuri calculele.

Despre Tezaurul romanesc de la Moscova

• (Intrebat daca mai exista Tezaurul) Inteleg la ce va referiti. Va voi spune urmatoarele: Aceasta chestiune este una istorica si nu este asa de simpla pe cat pare.
• Recunoasterea importantei discutarii acestei chestiuni a stat la baza infiintarii in 2003 a unei comisii speciale de istorici care sa dezbata acest subiect.
• Cel mai important aspect aici este in legatura cu alegerea formatului corect. Chestiunile istorice sunt foarte complexe.
• (Intrebat daca mai exista sau nu Tezaurul) Nu pot sa ma pronunt in aceasta privinta. Nu cred ca exista o persoana importanta care sa poata spune daca exista sau nu. Am citit declaratia ministrului de externe, care afirma ca tezaurul exista. Am vazut incercarea deputatilor romani de a include o prevedere in acest sens in rezolutia Consiliului Europei. Dar Consiliul Europei nu reprezinta formatul corespunzator. Cand incepe politizarea, incep discutiile inutile.
• Aceste chestiuni s-au discutat in anul 2003. Istoricii sunt cei care trebuie sa discute aceasta chestiune. La sfarsitul lunii octombrie, a avut loc o intalnire intre presedintii comisiei. S-a stabilit ca intalnirea istoricilor va avea loc in luna martie.
• (Intrebat cand s-a intalnit ultima oara aceasta comisie) Din cate stiu, s-au intalnit acum cinci sau sase ani. Nu, o alta intalnire nu a avut loc. Si aici este nevoie de un anumit climat astfel incat istoricii sa se poata aseza si discuta. Dar atunci cand dicutiile se transfera in plan politic, oamenii devin iritati, si aici si acolo. Si nu mai exista un dialog, un schimb de opinii constructiv.
• (Intrebat daca s-a pus problema rascumpararii Tezaurului contra sumei de circa 1 miliard de euro) Haide-ti sa ii intrebam pe membrii comisiei! Ei vor veni in luna martie. Din cate stiu, se vor intalni in Romania, si ii vom intreba cum discuta, ce discuta. Fiind istorici de profesie, vor avea cu ei probabil anumite documente si vor discuta probabil pe marginea lor. E o chestiune care trebuie solutionata la nivel de profesionisti. Nu pot fi rezolvate la nivel de "menaj" chestiuni cu o anumita vechime.
• (Intrebat in cat timp crede ca s-ar putea solutiona chestiune Tezaurului) Intrucat nu ma consider un novice ci o persoana cu experinta, va pot spune ca, in acest caz, prognozele sunt contraproductive.
• Trebuie sa existe un proces, un proces de construire a relatiilor de incredere, de spargere a stereotipurilor, un proces de discutii sincere, firesti, pentru a nu se arunca afirmatii de genul: "Uite dusmanul, ne vom uri pe vecie etc." O astfel de atitudine nu functioneaza.

Despre accidentul rutier in care a fost implicat diplomatul rus

• Am 4 copii si, ca tata, inteleg durerea parintilor. Este vorba de un accident nefericit.
• Urmarin cu atentie starea Madalinei Bacanu, care se imbunatateste. Sunt in legatura permanenta cu dr. Mircea Gorgan, medicul sef al spitalului. Primim zilnic informatii de la spital
• Fiind vorba de un diplomat, conform dreptului interantional, beneficiaza de imunitate in Romania. A fost trimis in Rusia, au avut loc deja primele contacte intre ministerle de externe ale tarilor nostre, ne punem de acord asupra modalitatii in care vor conlucra organele din drept din Romania si din Federatia Rusa astfel incat dosarul sa fie trimis in Rusia, iar urmarirea sa se desfasoare acolo.
• Totul este acum in mana organelor de drept. A trecut, practic, o saptamana, dar ne-am intalnit deja la nivel de MAE, am transmis toate informatiile in Federatia Rusa
• In prezent, organele de drept stabilesc modul in care vor interactiona.
• Totul depinde de organele de drept si de instanta de judecata.
• In acest caz se va deschide un dosar penal.

Intrebat cum ii vad rusii pe romani

• Ne-am dorit foarte mult ca tarile noastre sa isi contruiasca relatiile astfdel incat acestea sa devina previzibile, de durata, sa nu depinda de tensiunile politice din tarile noastre, sa nu devina captive in luptele electorale.