Plata arieratelor la nivelul autoritatilor locale, cu o valoare de 1,18 miliarde lei, este o conditie pentru ca Romania sa intre in board-ul FMI in luna iunie, cand ar trebui facuta evaluarea acordului stand-by de tip preventiv, a declarat sambata la Antena 3, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

"Arieratele sunt de 1,18 miliarde si la nivelul autoritatilor locale, fata de 840 milioane la sfarsitul lunii decembrie. Mai sunt si alte plati restante care se apropie de termenul de 90 de zile si care vor deveni arierate si vor trebui platite. Noi avem o prevedere foarte clara in acordul cu FMI, nu intram in bordul Fondului Monetar International in iunie daca nu indeplinim aceasta conditie", a spus Liviu Voinea, citat de Agerpres.

Ministrul a precizat ca intelegerea cu Fondul este de interes national, pe de alta parte este si interesul statului sa plateasca datoriile astfel incat economia sa functioneze.

"Aseara s-a publicat Ordonanta de Urgenta adoptata miercuri de Guvern care cere plata arieratelor care au cheltuieli din surse bugetare. E normal sa platesti tocmai pentru a nu falimenta firmele, iar statul imprumuta autoritatile locale cu 800 milioane de lei pe cinci ani tocmai pentru a sustine acest demers",a spus ministrul delegat pentru buget.

Premierul Victor Ponta a declarat joi ca ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, are tot sprijinul sau, in ciuda criticilor presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, subliniind ca are toata increderea in autoritatile locale, doar ca "nu fac ei Guvernul".

Reactia premierului intervine dupa ce seful CJ Constanta si-a exprimat nemultumirea fata de o circulara despre care a spus ca a fost transmisa de ministrul delegat pentru Buget, prin care se cere achitarea cu prioritate a arieratelor (plati restante cu o vechime mai mare de 90 de zile) cu bani de la programele de dezvoltare locala si a proiectelor care necesita cofinantare locala.

"Arieratele nu sunt ale autoritatilor locale catre Guvernul central, nu are nicio datorie autoritatea locala. Autoritatea locala are datorii catre prestatorii de diverse contracte, cei care au efectuat lucrari - acesta este primul lucru, deci nu trebuie sa dea nimic Guvernului. Doi: plata de care vorbim este din bani de la Guvern catre autoritati locale, de aceea ministrul Bugetului, care da banii la autoritatile locale ca sa plateasca, banuiesc ca e normal sa si spuna: 'eu ti-i dau, te rog frumos plateste pe arierate", a explicat Ponta.

Seful misiunii FMI, Erik de Vrijer, declara, la finele lunii ianuarie, pentru Agerpres, ca arieratele (datoriile mai vechi de 90 de zile) unor primarii sunt mult mai mari decat veniturile proprii si acestea nu vor putea rambursa in cursul anului 2013 creditul de trezorerie pentru stingerea datoriilor.

"Suntem preocupati de faptul ca in cazul unor autoritati locale arieratele sunt mai mari, in unele cazuri mult mai mari, decat veniturile proprii. Probabil acestea vor beneficia de un credit-punte de la administratia centrala, pe care il vor rambursa intr-o perioada mai lunga de un an", a afirmat Erik de Vrijer.

Oficialul FMI a apreciat ca, daca masurile speciale prevazute in premiera in legea bugetului de stat pe 2013 vor fi implementate corect, autoritatile vor reusi sa elimine arieratele administratiei locale pana la finalul anului 2013.

"Sunt doua tipuri de masuri, masuri care ajuta administratia publica locala sa plateasca arieratele pe care le au, utilizand creditul - punte si masuri pentru a preveni cresterea arieratelor in viitor, in particular printr-o gestionare mai buna a proiectelor de investitii care sunt co-finantate. Pentru finalul acestui an tinta este aproape de zero, dar la sfarsitul anului 2012 tinta era de 300 milioane lei, iar nivelul lor a fost de 840 milioane lei, dar oricum un nivel mai bun decat 1,3 miliarde lei la sfarsitul lunii septembrie 2012. Ca o preconditie pentru evaluarea acordului, am cerut Guvernului sa atinga tinta din decembrie 2012, iar apoi sa le elimine, daca este posibil pana la finalul anului 2013", a precizat seful Misiunii FMI.

Delegatia Fondului Monetar International (FMI), care a efectuat in ianuarie a saptea si a opta evaluare a acordului Stand By cu Romania, a anuntat ca va cere board-ului prelungirea acordului cu trei luni, deoarece au existat unele ratari de tinte la finele anului 2012 si pentru ca au existat intarzieri, in special in ceea ce priveste reformele structurale.

De Vrijer a avertizat insa ca Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International va expira si nu va exista o alta intelegere, daca autoritatile romane nu indeplinesc preconditiile asumate pana in luna iunie. Preconditiile se refera la reducerea arieratelor, dar si la masuri care vizeaza companiile de stat - privatizarea CFR Marfa, listarea secundara a unui pachet de actiuni Transgaz, inceperea listarii companiei energetice Oltenia.