Zeci de orase nou infiintate sunt de fapt sate "sub acoperire". Localnicii platesc taxe de oras, insa duc o viata ca la tara, arata reporterii emisiunii "Din|interior", de pe Digi24.

In Romania, dupa anul 2004, zeci de sate au fost transformate, peste noapte, in orase. Schimbarea s-a facut insa doar pe hartie. Fara utilitatile promise odata cu urbanizarea si indatorati de majorarea impozitelor, noii oraseni se lupta sa fie recunoscuti drept ceea ce sunt de fapt: sateni in toata regula. Esecul urbanizarii fortate este unul de proportii: sute de milioane de euro din fondurile pentru dezvoltare rurala au ocolit noile orase, doar pentru ca nu se mai numeau sate. Localnicii au ramas prinsi intre taxe "de oras" si agricultura de subzistenta.

Reporterii emisiunii "Din|interior" va arata, duminica, de la 18.30, pe Digi24, ce au devenit aceste "orase doar cu numele", in ultimii zece ani.

Totul incepe in anul 2004, inainte de integrarea europeana. Oficialii de la Bruxelles au constatat ca peste jumatate din populatia Romaniei traieste in mediul rural. Autoritatile de la Bucuresti s-au hotarat sa rezolve romaneste aceasta problema. Pe scurt, sa transforme unele sate in orase. 55 de comune au capatat statutul de orase. Taranii au fost chemati la referendum. Li s-au promis cateva schimbari radicale. In realitate insa, totul a fost o iluzie. O recunosc chiar fostii sefi din judetele unde au aparut multe orase, peste noapte.

"Populatia a fost mintita. Ca sa devina oras, era prin lege, sa indeplineasca anumite conditii. Falsificand datele statistice, (...) au facut un referendum, multe din ele, la fel, falsificate, si aceste localitati au devenit orase. Si au ramas asa", spune Orest Onofrei, fost prefect al judetului Suceva.

Potrivit legii, pentru ca o localitate sa devina oras, trebuie sa aiba, printre altele, un numar de minimun 5000 de locuitori, cel putin 60% dintre strazi sa fie modernizate, sa aiba retea de canalizare si de apa potabila functionale in procent de cel putin 50%. Nici astazi cele mai multe dintre localitatile transformate in orase in anul 2004 nu indeplinesc aceste criterii minime.

Dimensiunile esecului urbanizarii fortate se vad la orice pas in Cazanesti, judetul Ialomita, de exemplu. In acte apare ca oras, desi are doar 4.000 de locuitori, care traiesc fara canalizare, retea de apa potabila, iar de alimentarea cu gaze sau spatii culturale, nici nu poate fi vorba. Pe langa majorarea taxelor si impozitelor, localitatea a pierdut banii europeni pentru dezvoltare rurala.

Situatia nu este singulara. Oricine trece prin Flamanzi, judetul Botosani, de exemplu, are o dilema: de ce a devenit comuna oras? Nu multe s-au schimbat aici de cand stramosii "flamanzilor" s-au rasculat, in anul 1907. Cei mai multi locuitori traiesc tot din agricultura.

Problema subdezvoltarii noilor orase a fost adusa in atentia autoritatilor, in repetate randuri. Au existat initiative legislative care propuneau desfiintarea oraselor care nu indeplinesc conditiile minime de urbanizare. In urma cu patru ani, fostul senator de Alba Nicolae Dobra a supus la vot un astfel de proiect. S-a lovit, sustine acesta, de opozitia parlamentarilor. Multi dintre ei nu voiau sa se puna prost cu primarii. Daca legea se aplica, salariile acestora urmau sa scada, orasele redeveneau comune.

Colegii i-ar fi spus ca "nu este momentul". "Am inteles si eu de ce nu era momentul: nu era momentul ca venea 2012, cu alegerile parlamentare, cu alegerile locale si aveam nevoie de multi primari care sa ne fie vehicole, cum sa spun eu, electorale", recunoaste fostul senator.

Specialistii in urbanism considera insa ca transformarea peste noapte a satelor in orase nu a dus la nimic bun. Noii oraseni se confrunta cu o criza de identitate, cred acestia. "Se simt pacaliti si se simt usor dezorientati in aceasta dubla ipostaza orasean-satean. Ei nu sunt nici una, nici alta", spune arhitectul Calin Hoinaescu.

Solutia, crede acesta, ar fi "un pas inapoi", in ce priveste aceste "orase-sat": "Trebuie o politica nationala care sa plece de la concluzia clara ca noi inca mai suntem un popor de tarani". Statisticile recente par sa sustina aceeasi idee: in Romania, 35 de municipii si 215 orase cu o populatie sub 25.000 de locuitori nu au atins inca indicatorii de urbanizare minimi din lege.

Duminica de la 18.30, puteti urmari materialul integral in emisiunea "Din|interior" de la Digi24.