Emil Boc a declarat marti seara, la TVR 1, ca nu Uniunea Europeana a fost cea care a solicitat reorganizarea administartiv-teritoriala a Romaniei, ci "noi am fost cei care am cerut reformarea", pentru a facilita atragerea fondurilor europene. "Judetele sunt prea mici ca sa ceara fonduri mari. Daca tara ar fi impartita in judete mai mari, am putea atrage in fiecare fonduri de pana la 3 miliarde de euro", a spus Emil Boc.

Emil BocFoto: HotNews / DP

Premierul sustine ca discutiile cu partenerii de coalitie pentru reorganizarea administrativa a tarii vor continua, iar angajarea raspunderii pentru acest proiect ramane, in continuare, o varianta de luat in calcul. Seful guvernului a mai spus ca organizarea unui referendum nu este necesara pentru un proces general de reorganizare administrativa, aplicat la nivel national. Emil Boc a subliniat ca reorganizarea administrativ-teritoriala este posibila, in varianta propusa de PDL, prin recunoasterea personalitatii juridice in cazul celor opt regiuni de dezvoltare existente, fara modificarea Constitutiei.

Declaratiile premierului Emil Boc

  • Aceasta reorganizare nu este facuta nici pentru PDL, nici pentru USL sau UDMR, ci pentru a moderniza si reforma Romania. Nu are niciun fel de conotatie politicianista, cetateanul ar castiga in prima instanta.
  • Varianta PDL are urmatoarele avantaje:
    1. Prin organizare ne propunem ca cetateanul sa nu faca un km in plus ca sa obtina actele necesare, ci institutiile statului sa fie cat mai aproape de el
    2. Organizarea propusa de PDL simplifica birocratia, prin comparatie cu varianta USL, care vine cu un nou nivel, o structura peste judete, care complica birocratia
    3. Reducerea costurilor cu functionarea statului
    4. Destructurarea unor retele clientelare cel putin din ultimii 20 de ani, daca nu din ultimii 40 de ani. Prin eliminarea retelelor vom avea mai putina coruptie
    5. Absorbtia mai buna a fondurilor europene. Alocarea banilor se face pe zone mai mari
  • Intotdeauna vor fi pareri diferite pe subiecte asa importante. Daca era simplu, o faceau si altii inaintea noastra. A incercat si Adrian Nastase dar nu a reusit din cauza baronilor locali. Diferenta dintre noi si PSD este ca noi nu avem structuri de grup care sa puna interesele personale pe primul loc. PSD-ul este recunoscut pentru baronii pe care ii are.
  • De ce 8 si nu 16 judete cum isi doreste UDMR: Exista avantajele acestor structuri deja creionate, care nu au personalitate juridica. Recunoasterea lor inseamna extrem de mult pentru Romania. Exista 8 structuri fara personalitate juridica, dar care, in baza legii, au un anumit statut, de ONG. Ceea ce putem face fara sa modificam Constitutia este ca acestor regiuni sa le recunoasterm personalitatea.
  • Nu Uniunea Europeana ne cere modificarea, eu spun ca noi solicitam acest lucru pentru facilitarea fondurilor. Judetele sunt prea mici ca sa ceara fonduri mari. Daca tara ar fi impartita in judete mai mari, am putea atrage in fiecare judet mare pana la 3 miliarde de euro. Sansa reogranizarii inseamna sansa de a atrage fonduri in maniera directa.
  • Despre costurile reorganizarii: Am facut calcule si vor fi reduse costurile. Institutiile administrative vor fi comasate si aduse mai aproape de cetatean.
  • Despre pozitia UDMR: Discutia continua cu partenerii de coalitie. Noi incercam sa le explicam toate fatetele procesului de reorganizare. Nu trebuie sa ne gandim ca pierdem presedintii de consilii judetene.
  • Nu am luat inca decizia cu privire la promovarea legii. Decizia va fi luata la nivelul coalitiei, asumarea raspunderii fiind una dintre variante de luat in calcul.
  • Statutul minoritatilor nationale reprezinta un punct al programului de coalitie. E o lege care trebuie sa fie adoptata pana la sfarsitul lunii iunie in parlament. Nu pun problema daca este o moneda de schimb. Legea statutului minoritatilor este ceruta de Constitutie.
  • Noi am decis sa continuam dezbaterile la nivel politic. Punctul de vedere al PDL, reorganizarea administartiva va ramane in forma prezentata si trebuie sustinuta. Lucram si pentru faza a doua- modificarea legii administratiei publice.
  • Despre proiectul USL de reorganizare: Pozitiile sunt total diferite, dar asta nu inseamna ca nu vom avea un dialog. Ei propun sa amane, e cea mai buna politica a lor. Daca acum nu se inteleg judetele, cum se vor intelege cand va aparea o noua structura deasupra lor, asa cum propune USL-ul? Pentru o reorganizare in intregime a teritoriului tarii nu avem nevoie de referendum.
  • Nu a fost o problema de functionarea a coalitiei astazi. Nu exista un punct de vedere unitar, dar asa cum am gasit o solutie la toate legile, asa putem face si acum. Un risc va exista intotdeauna. Eu sunt dispus sa stau la masa cu oricine si sa discutam punct cu punct argumentele pro si contra, dar va asigur ca argumentele pro sunt mai puternice.
  • Despre revizuirea Constitutiei: Lucrurile sunt putin mai avansate. Acum e la Curtea Constitutionala si urmeaza apoi sa se dezbata la nivel parlamentar. Daca nu facem modificarea la Constitutie, cea a caracterului licit al averii, nu vom putea aborda coruptia asa cum trebuie.
  • Despre aderarea la Schengen: Sunt optimist ca in toamna vom avea un raspuns pozitiv. Solutia aderarii in etape este limita. Noi cerem sa nu ni se impuna criterii suplimentare. Optiunea noastra este pentru aderarea in luna octombrie, dar exista si optiunea aderari pe etape.
  • Referitor la al doilea reprezentant al societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii: Azi am fost la Senat tocmai pentru a discuta cu colegii mei o problema scadenta, dar extrem de importanta, numirea membrului societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii. Lunea viitoare va fi pe ordinea de zi si sper sa se finalizeze acest demers. Eu cred in capacitatea coalitiei ca lunea viitoare sa fie desemnat si reprezentantul societatii civile care nu a fost inca votat.
  • Intrebat daca ia in calcul o remaniere: Evaluarile se fac in permanenta, iar deciziile se iau si se comunica dupa. Despre restructurarea Ministerului de Interne, mai multe va poate spune domnul Igas. E un proiect pe care il apreciez. Esenta reformei este mai putini oameni in birouri si mai multi aproape de cetateni.