Cand va avea Romania o cale ferata de mare viteza. Sa ne imaginam ca am putea ajunge din centrul Capitalei in centrul Clujului, al Timisoarei sau al Iasiului in trei ore, fara perturbari ale traficului, in orice conditii meteo. Nu e o utopie. Acest lucru ar fi posibil daca am avea o linie de mare viteza. Cat de departe ne aflam? In 2007, Ludovic Orban, la acea vreme ministru al transporturilor, declara ca linia de mare viteza, pentru care atunci nici macar nu era schitat un proiect, ar putea fi construita pana in 2015. In realitate, in ultimii ani nu s-a intamplat nimic din acest punct de vedere, iar o performanta ar fi daca ar incepe constructia in 2015. Sau chiar in 2016, dupa cum promit acum reprezentantii ministerului. Recent, Anca Boagiu, ministrul de resort, spunea ca pentru proiectul pe care toata lumea "il trateaza cu scepticism", linia de mare viteza care va lega Ungaria de Romania, se elaboreaza deja studiul de fezabilitate, care va fi urmat de a doua etapa: finantarea. "Chiar daca cei de la minister spun ca ii intereseaza in mod special acest proiect, in prezent nu exista niciun grup de lucru sub egida institutiei care sa lucreze la el", spune Stefan Roseanu, senior partner Club Feroviar. Integral in Capital.
Americanii ne pot lasa in... scutul gol. Minunile nu tin foarte mult, mai ales cand ele se petrec in apropiere de Caracal. Superscutul de la Deveselu, proiectat sa faca fata la orice fel de bomba, poate fi facut zob de niste dosare. Dosare care contin datoria de stat a SUA, si cu care se bate tare de tot in mesele Congresului. Cand amenintarea vine din interior si exista sanse mari ca o bomba perversa sa-ti explodeze direct in buget, pari mai putin preocupat de protectia aliatilor de peste Ocean si cauti solutii pentru problema de acasa. Aceasta piesa se joaca in aceste zile la Washington si este privita cu gura cascata de spectatorii din zona Carpatilor. Declaratiile politice sforaitoare despre mega protectia de care vom avea parte pot fi lovite de nulitate, iar cursurile de engleza facute pe malul santului si posibilele idile cu soldati musculosi si domnite iesite la sapa vor fi simple vise irealizabile, informeaza Bursa.
Cat te costa sa fii chirias intr-un ansamblu rezidential. Ansamblurile rezidentiale dedicate exclusiv inchirierii sunt o raritate. "Dintr-o astfel de investitie iti recuperezi banii in 18-20 de ani, deoarece chiriile sunt mici", explica omul de afaceri Liviu Toader, unul dintre putini investitori care a dezvoltat un astfel de proiect, West Gate Studios din cartierul Militari (din Capitala). "La noi, s-a justificat aceasta investitie, in contextul unui mix de cladiri, un orasel. Complexul este dedicat tinerilor la inceput de cariera", a precizat acesta pentru revista "Capital". Putini sunt si dezvoltatorii care aleg sa incaseze bani prin inchirierea locuintelor construite, dar pentru care nu gasesc cumparatori, deoarece prin inchiriere locuintele se uzeaza. Daca dezvoltatorul vrea sa o vanda ulterior si nu celor care au inchiriat-o este nevoit fie sa investeasca pentru a o renova, fie sa accepte un pret mai mic, relateaza EVZ.
Cea mai bogata romanca din lume. Are o avere de 7 miliarde de dolari. Cea mai bogata romanca din lume este nimeni alta decat sotia miliardarului american John Paulson, Jenny. Extrem de discreta, Jenny nu a intrat in Top Capital 300 milionari pentru ca se pare, potrivit legilor americane, a renuntat la cetatenia romana atunci cand a fost naturalizata in SUA. Povestea lui Jenny Paulson este un mister total. In anul 2000 casatoria sa cu managerul de fonduri de investitii John Paulson a luat prin surprindere pe toata lumea. Paulson, ca orice burlac de la Wall Street, era cunoscut pentru pasiunea sa pentru foto-modele si petreceri mondene. Iar strategia sa, fara extravagante, parea sa-l faca unul dintre cei mai de succes "cuceritori" ai Americii, anunta Capital.
Cat te costa sa iti duci cauciucurile la hotelul de anvelope. Cu cat s-au scumpit pneurile de iarna in ultimele trei luni. Doar doi din zece proprietari de masini din Romania isi depoziteaza anvelopele in conditii corespunzatoare, restul tinandu-le in locuri improprii, ceea ce conduce la deteriorarea totala sau partiala a acestora, arata estimarile reprezentantilor service-urilor auto. "Cei care iarna isi tin anvelopele de vara acasa ar trebui sa aiba grija sa nu le pastreze la temperaturi necorespunzatoare. Ideal ar fi sa le tina cu jenti cu tot si umflate cu azot. In hotelul nostru de anvelope, pneurile sunt mai intai spalate si tratate cu un ulei siliconic", a declarat pentru gandul Sebastian Mihai, marketing manager la Auto Soft Service Roti, firma care are un hotel de anvelope in care a investit 200.000 de euro si care are o capacitate de 15.000 de bucati, informeaza Gandul.
Care straini se bat pe terenurile agricole romanesti. Ministrul Valeriu Tabara e speriat ca strainii vor dirija spre export intreaga productie agricola. Preturile mai mici ale terenurilor fata de alte tari UE si productiile agricole record din ultima perioada ii determina pe straini sa achizitioneze tot mai multe suprafete agricole. Intr-un singur an, suprafata agricola detinuta de cetatenii straini in Romania a crescut cu 10%, de la 635.000 de hectare in 2010, la 709.000 hectare in prezent, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Raportat la suprafata arabila, terenurile detinute de straini au ajuns sa reprezinte 8,5%, aceste cifre ingrijorandu-i oarecum pe oficialii de la Agrcultura care considera "periculos modul in care se valorifica aceste terenuri", scrie Romania Libera.
Romanul care a facut un parc fotovoltaic gigant. Aradeanul Waldi Guset a construit in Germania, la Eggebek, unul dintre cele mai mari parcuri de electricitate din surse solare din lume, in valoare de 140 de milioane de euro. Mai avem parte de povesti de succes in perioada de criza? Un aradean care a reusit sa castige licitatia pentru unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din lume, construit la Eggebek, in nordul Germaniei, intr-o fosta baza NATO,este dovada ca o afacere buna poate fi facuta oricand. Cu atat mai mult cu cat istoria lui Waldi Guset, care a plecat acum ani buni din comuna aradeana Vladimirescu, are ingredientele povestii cu Cenusareasa. Astazi, barbatul de 39 de ani are 250 de angajati, din care aproximativ 80 sunt chiar din comuna lui natala. Waldi Guset a plecat la munca in Spania in urma cu aproape 20 de ani. A lucrat mult timp in domeniul constructiilor de aici, alaturi de alti romani plecati pe santierele europene. Integral in Adevarul.
"A dramui" vine de la "drahma". Victorie a liderilor UE impotriva stihiei unui referendum in Grecia, noul premier elen Lucas Papademos este privit cu ostilitate de grecii insisi, dupa cum o arata un sondaj publicat vineri de "Athens-news", dupa votul de incredere obtinut, miercuri seara, de guvernul sustinut de coalitia formata din partidele Noua Democratie, Pasok si Laos, detinand, in total, 253 de locuri din cele 300 ale Parlamentului. Fata de un sondaj anterior, publicat cu zece zile mai inainte, Pasok s-a prabusit acum de la 15%, la 11,8% in preferintele grecilor, Partidul Noua Democratie a alunecat de la 22,5%, la 21,2%, iar Laos a coborat de la 5,7%, la 5,2%, ilustrand suspiciunea natiunii (pe care Parlamentul grec este menit sa o reprezinte), ca intelegerile cu UE la care a convenit noul Guvern nu ar urmari, cu adevarat, interesele Greciei. Integral in Bursa.
Decat sa puneti banii la banca, mai bine cumparati actiuni Petrom: Anul viitor ati putea castiga din dividende cu 50% mai mult decat din dobanda bancara. Statul ar incasa dublu fata de cat spera sa ia pe pachetul de la Transelectrica. Compania petroliera OMV Petrom (SNP), cel mai mare jucator din economia Romaniei, ar putea acorda anul viitor dividende de 416 milioane de euro, aferente unui dividend pe actiune de 0,032 lei. Asta inseamna un randament de 11% raportat la pretul de la bursa al actiunilor Petrom si este cu peste 50% mai mult decat dobanda medie la un depozit bancar pe 12 luni rezulta dintr-o estimare a analistilor societatii de brokeraj Alpha Finance Romania. Statul roman, care detine 20,6% din Petrom, ar incasa astfel circa 86 milioane de euro din dividende, aproape dublu fata de cat spera sa obtina din vanzarea pachetului de 15% de la Transelectrica (TEL), operatiune programata sa aiba loc in primavara anului viitor, relateaza EconomicTimes.ro
Cum si-au batut joc bancile de clientii buni - varianta romaneasca a crizei. Se intampla acum mai bine trei ani, intr-o dimineata de iulie, cand Violeta Vasilioglu (37 de ani) s-a dus la banca sa semneze actele. Era aproape convinsa ca luase o decizie buna. Specialist in resurse umane la o companie privata din Bucuresti, Violeta considerase ca isi facuse bine calculele. Avand venituri peste medie, rata lunara pe care urma sa o plateasca la banca pentru apartamentul cu trei camere pe care voia sa-l cumpere, circa 540 de euro pe luna, era la acea vreme relativ similara cu nivelul unei chirii. Sotul ei, care lucra la o companie IT, castiga si el bine, iar dobanda oferita de banca parea avantajoasa. E drept, vestile care veneau din New York, centrul financiar al lumii, ar fi putut sa-i dea de gandit. Peste Ocean, preturile caselor se prabuseau, oamenii erau aruncati in strada pentru ca nu-si mai puteau plati ipotecile, cateva banci dadeau faliment. Integral in Money.ro
Cum incearca soferii sa pacaleasca asiguratorii: De la minciuni nevinovate, la cascadori platiti sa le faca praf masinile. Numarul tentativelor de frauda pe piata asigurarilor a cunoscut o crestere importanta dupa aparitia crizei, in conditiile in care este mai avantajos sa "vinzi" masina catre asigurator decat unei alte persoane. Totodata, companiile au devenit mai vigilente si analizeaza cu atentie aceste cazuri. Liviu Stoicescu (foto), membru in Directoratul Omniasig Vienna Insurance Group, a declarat pentru DailyBusiness.ro care sunt principalele tentative de frauda intalnite pe piata asigurarilor, cum sunt depistate, dar si ce risca cei implicati. "Daca ne gandim la fenomenul de frauda, in ultima perioada, mai ales dupa aceasta criza financiara, tentativele de frauda sunt in crestere pentru ca dorinta de a obtine bani este crescuta din toate punctele de vedere, in toate mediile, chiar si la nivel inalt", a spus Stoicescu, dupa cum relateaza DailyBusiness.ro
De ce renunta firmele din energie la banii europeni. Investitorii in regenerabile vor sa renunte la 263 de milioane de euro din fonduri europene, intrucat schema de certificate verzi este mult mai avantajoasa. Un numar de 33 de firme au aplicat si au castigat pana acum fonduri europene pentru productia de energie din surse regenerabile de mici dimensiuni, in cadrul Programului Operational Sectorial "Cresterea competitivitatii economice". "Bugetul pentru perioada 2007-2013 pentru acest domeniu este de 263 de milioane de euro. Interesul a fost foarte mare, iar proiectele pe care le-am primit au depasit cu mult valoarea sumei disponibile", a declarat, pentru "Adevarul", Cristian Georgescu, manager in cadrul Organismului Intermediar pentru Energie. Insa, acum, investitorii vor sa renunte la fondurile europene si chiar sa le returneze, in cazul celor care au apucat sa le cheltuiasca, pentru ca energia regenerabila este sprijinita si prin schema de certificate verzi, care a devenit mult mai avantajoasa odata cu modificarea ei in aceasta toamna, anunta Adevarul.
