Cum sa nu dam cu piciorul comorii de la Marea Neagra. Zacamantul de gaze de la Marea Neagra poate insemna pentru Romania cel putin sase ani de independenta fata de gazele rusesti, preturi convenabile la gaze pentru romani si un aport consistent la produsul intern brut. Cel mai probabil, exploatarea acestuia de catre Petrom si Exxon Mobil va incepe la sfarsitul deceniului, potrivit sefului Petrom, Mariana Gheorghe. Zacamantul prospectat de Petrom este de cel putin 42 de miliarde de metri cubi. Varianta optimista ia in calcul insa o cantitate dubla. Suficient cat sa ne asigure o perioada indelungata de independenta de gazele rusesti. Potrivit Marianei Gheorghe, circa trei miliarde de metri cubi sunt importate anual din Rusia, acestea adaugandu- se productiei interne a Petrom si Gazprom, de 11 miliarde de metri cubi, scrie EVZ.

Business reportFoto: Colaj foto

Cum ne vor usura portofelele acizele de anul viitor. Din cauza deprecierii leului, pe fondul crizei politice, vom plati mai mult anul viitor pentru produsele accizabile, insa vom avea si cresteri ale cotei de acciza. Cu tot efortul BNR de a limita deprecierea leului pe 1 octombrie, Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat un curs de referinta euro/leu de 4,5223 lei, cu 5,2% mai mare decat in urma cu un an. Acesta este cursul de schimb la care se vor plati accizele anul viitor, dupa ce anul acesta accizele s-au achitat la un curs de 4,3001 lei. Probabil, multi ar fi tentati sa spuna ca produsele accizabile se vor scumpi anul viitor doar din cauza cursului de referinta, cu 5,2%. Nimic mai gresit. Cum acciza reprezinta doar o cota din pretul de desfacere al produselor accizabile, scumpirea generata de noul curs de referinta pentru accize este mult mai mica. Cel mai mult, cresterea cursului de referinta se va resimti la tigari, intrucat sunt produsele pentru care acciza are cea mai mare cota in pretul final, de peste 60%. La tigarile inferioare, acciza reprezinta chiar peste 90% din pretul final al pachetului, astfel ca pentru aceste produse vom avea cel mai mare impact din curs, anunta Capital.

Investitori autohtoni, aproape de preluarea unei parti din "ATE Bank" Romania. "ATE Bank" Romania, preluata recent de "Piraeus Bank", va fi cumparata partial de cativa investitori romani si capitalizata initial pana la 60 de milioane de euro, urmand ca in 2013 sa fie atrasi mai multi investitori, inclusiv Societatile de Investitii Financiare (SIF), iar capitalurile sa ajunga la 200 milioane euro. "Negocierile cu cei de la < Piraeus > sunt intr-o faza foarte avansata. Va fi preluata nu doar licenta < ATE Bank >, ci si o parte din activele si pasivele bancii. Finalizarea tranzactiei este o ches-tiune de zile", au declarat surse apropiate tranzactiei si citate de Mediafax. Din informatiile disponibile pana la aceasta ora, noua banca se va adresa exclusiv segmentului de companii, fiind vizate cu precadere cele din industrie si agricultura. Potrivit surselor citate, noua banca va fi condusa, incepand de anul viitor, de fostul vicepresedinte "Raiffeisen Bank" Marinel Burduja, care ar fi si artizanul negocierilor, conform Bursa.ro

Unde a disparut clasa de mijloc? In anii anteriori declansarii crizei, numarul micilor afaceri crestea exponential, serviciile infloreau in acelasi ritm, romanii isi cumparau case si masini, aglomerau pana la refuz mall-urile si restaurantele, iar vacantele in strainatate deveneau eticheta unui stil de viata prosper. Clasa de mijloc isi facea simtita prezenta, contribuind la o crestere economica fara precedent. Astazi, desi ca dimensiune s-a conservat, spun analistii, comportamentul ei s-a schimbat radical. Poate de aceea si revenirea economica bate pasul pe loc. Dupa patru ani de criza, Romania nu reuseste sa gaseasca directia unei reveniri economice consistente. Cresterea de 7,3% in 2008 a fost urmata de o contractie extrem de dura in 2009 , de 6,6% din PIB, continuand pana la 1,6% in anul urmator, scrie Income Magazine.

Razboi contra cash-ului: Fiscul vrea sa aduca bancilor clienti cu forta. Limitarea platilor cash la sume de ordinul catorva sute de euro (1.000 de lei) ajuta doar bancile la comisioane, dar nu combate nici economia subterana, nici evaziunea fiscala. Printre "intruziunile in viata privata" condamnate de lege se numara si cele facute cu mijloace electronice. Cum ar fi interceptarea convorbirilor telefonice sau e-mailurile. "Interceptarea" platilor dintre persoane fizice ar putea intra in aceeasi categorie daca nu ar fi protejata prin diferite legi date tot de stat. Vorbim despre intentia de limitare a sumei maxime pentru platile cash, plati limitate deja pentru persoanele juridice. In prezent, o companie poate face intr-o zi plati cash catre o alta firma sau o persoana fizica de cel mult 5.000 de lei, iar valoarea cumulata a operatiunilor cu numerar nu poate depasi 10.000 de lei pe zi. Plafonul ar urma sa scada pana la 1.000 de lei catre un singur client si cel mult 5.000 de lei cumulat. De asemenea, Ministerul Finantelor analizeaza si posibilitatea ("oportunitatea", mai exact) de a introduce limitari si pentru platile intre persoane fizice, potrivit Capital.

Rezervele gigantice de gaze din Marea Neagra, intre adevar si marketing. Zacamantul de gaze descoperit de Petrom in Marea Neagra ar putea asigura integral consumul de gaze al Romaniei pe cel putin trei ani, spun oficialii Petrom. Optimismul acesta iti poate creste doar cotatia la bursa, spun concurentii. Cel putin 42 miliarde metri cubi, daca nu cumva chiar spre 84 miliarde metri cubi, la atat estimeaza conducerea Petrom OMV cantitatea de gaz metan care s-ar putea extrage cu incepere de la finele acestui deceniu de pe fundul Marii Negre. Confirmarea cifrelor ar fi o veste buna pentru Romania. Tara consuma anual 14 miliarde metri cubi, din care 11 miliarde metri cubi vin din productia interna (compania de stat Romgaz si Petrom OMV), restul fiind reprezentate de importuri din Rusia. Intrarea in exploatare a zacamantului gigantic, dupa cum il caracteriza Gerhard Roiss, CEO OMV, intr-un interviu acordat recent publicatiei germane "Manager", preluat de "Romania libera" pe 1 octombrie, ar asigura independenta energetica a Romaniei pe cativa ani buni.

Scenariu pentru salvarea euro: zona se rupe in doua O zona monetara in jurul Germaniei si o alta care sa regrupeze statele in criza, pentru a evita saracirea tarilor din sud. In fata crizei financiare, un grup de cercetatori germani si francezi nu vad alta solutie decat impartirea zonei intr-un fel de euro-nord in jurul Germaniei si o euro-sud unde sa intre tarile cu probleme majore. „Varianta ideala ar fi federalismul. Daca nu se va ajunge aici, atunci mai exista scenariul crearii a doua zonei monetare care sa permita evitarea dezindustralizarii si saracirii la nesfarsit a statelor din Sud, cu revenirea, la finalul cursei, la monedele nationale”, spune Christian Saint-Etienne, membru al Consiliului francez de analize economice, arata Income Magazine.

Inflatia musca din salariile romanilor. Salariul mediu net pe economie a crescut cu peste 4,5% in primele opt luni ale anului, dar avansul sau a fost erodat de scumpirea medie a vietii cu aproape 3%. Salariul mediu net pe economie a fost de 1.534 de lei in luna august a acestui an, in crestere cu 4,57% fata de prima luna din 2012, arata datele publicate recent de Institutul National de Statistica (INS). In acelasi interval, media generala a scumpirilor - inflatia, care a erodat avansul veniturilor - a fost de 2,77%, astfel ca salariul real, adica mediu net minus rata inflatiei, a crescut cu numai 1,8%. Aceasta erodare este doar o medie statistica, insa in economie au existat domenii in care salariul real a scazut, dar si domenii in care salariul real a crescut cu mai mult de 2%. Cele mai mari cresteri ale salariilor reale au fost consemnate in domeniul fabricarii produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului (13,38%), in industria tutunului (aproape 12%) si in industria extractiva (8%). La polul opus, cu cele mai mari scaderi ale salariilor reale, se regasesc angajatii din activitatile de productie cinematografica, video si programe de televiziune, inregistrari audio si activitati de editare muzicala (-7,2%), cei din sectorul imobiliar (-6%) si din industria mobilei (-4,3%), scrie Adevarul.

Pierderi la Hidroelectrica: Dupa ""lacuste" vine seceta. Hidroelectrica va inregistra in acest an pierderi de 100 milioane euro, fata de un rezultat negativ de 124 milioane lei in 2011, iar veniturile vor scadea cu aproximativ 800 milioane lei, ca urmare a unei productii de electricitate la un minim istoric. Productia de electricitate in 2012 a principalului producator de energie hidro din Romania, respectiv Hidroelectrica, va fi la un minim istoric, la 12 TWh, din cauza secetei, a declarat sambata Remus Borza, care detine firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Compania a incheiat primul semestru cu pierderi de 60 milioane euro. Borza a mentionat ca in urma unor revizuiri de ordin contabil Hidroelectrica a incheiat anul trecut pe pierdere, si nu pe profit, asa cum s-a anuntat anterior, anunta Romania Libera.