Remus Vulpescu: "M-am opus de trei ori lichidarii participatiei statului la Petrom". Remus Vulpescu, fostul sef al OPSPI, in prezent consilier al ministrului Economiei, Daniel Chitoiu, a avut amabilitatea sa ne faca o vizita in redactie si sa ne raspunda la cat mai multe intrebari despre scurta activitate de cinci luni petrecuta ca sef al OPSPI. Reporter: Domnule Remus Vulpescu, mai sunteti sau nu sef la OPSPI? Ati declarat, recent, ca nu stiti daca ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, v-a acceptat demisia. Remus Vulpescu: Nu mai sunt sef la OPSPI. Eu am demisionat de la OPSPI, iar demisia a fost publicata in presa. Recent, intr-o dezbatere televizata destul de aprinsa, am anuntat ca nu mi s-a adus, pe cale oficiala, la cunostinta daca ministrul a acceptat sau nu demisia mea. Demisia este un act unilateral de vointa. Insa demisia, care atrage eliberarea de niste responsabilitati, chiar daca nu este obligatoriu, juridic, sa fie acceptata inainte sa produca efecte, se face printr-o intelegere, pe bazele unei discutii, pentru ca acele responsabilitati nu trebuie sa ramana in aer, scrie Bursa.ro.

BUSINESS REPORTFoto: Colaj foto

The Economist / Noul progresism: Cum pot fi combatute inegalitatile, fara sa afectezi cresterea economica. Suprataxarea bogatilor, cresterea impozitelor si a asistentei sociale nu sunt solutii pentru ca nu reduc inegalitatile si afecteaza economiile. Mai degraba este nevoie de o agenda progresista care sa combata monopolurile, de o reforma a legislatiei muncii, de o crestere a varstei de pensionare si de taieri de subventii si deduceri de venituri, scrie The Economist. Pana la sfarsitul secolului 19, globalizarea si noile inventii au transformat economia lumii. Dar inegalitatile dintre bogati si saraci au crescut puternic, determinand guvernele la reforme precum promovarea competitiei, introducerea taxarii progresive si a asistentei sociale. In prezent o asemenea agenda progresista, care sa reduca disparitatile fara sa submineze cresterea economica, este din nou necesara. Dezbaterea se poarta insa doar de pe pozitiile ideologice clasice, anunta Cursdeguvernare.ro.

Merită să mai investești în imobiliare? Da, dar numai în anumite sectoare Sectorul imobiliar a fost un „sport” naţional care a adus averi și bunăstare zecilor de mii de investitori români. În perioada boom-ului imobiliar, anunţurile publicate de agenţii români în presa străină garantau profituri anuale de 50 până la 100% din suma investită, miraj care a atras alte mii de investitori particulari din afara ţării. Afaceri bune în imobiliare mai sunt și astăzi. Există investitori profesioniști pentru care imobiliarele continuă să reprezinte o mină de aur, scrie Income Magazine

Ce-ti ofera cea mai simpla asigurare pentru 300 de euro pe an. O prima anuala cu o astfel de valoare, platita pentru 30 de ani la o polita de viata, asigura familiei maximum 30.000 de euro in caz de deces sau invaliditate permanenta a asiguratului Oferta de asigurari de viata prezenta pe piata din Romania s-a diversificat substantial mai ales in ultimii trei ani. Romanii pot opta acum pentru mai multe produse complexe legate de evolutia actiunilor bursiere, de dobanzile bancare sau de cele pentru obligatiuni. Toate aceste produse pornesc insa de la cea mai simpla forma de asigurare, si anume polita de viata standard, care presupune ca societatea de asigurare se angajeaza sa plateasca familiei o anumita suma de bani in cazul in care asiguratul decedeaza. La randul sau, clientul plateste anual o anumita prima, informeaza Capital.ro.

2012, apogeul crizei. Stalpii economiei parasesc Romania. Piata locala o duce prost, iar, in lipsa unor perspective de crestere, companii mari, de renume, parasesc Romania, mutandu-si productia in alte tari sau renuntand la afacere. Cei cinci ani de crestere slaba pe care ii prevede FMI pentru economia locala nu raman fara urmari. Dupa ani de criza in care au incercat, fara succes, sa supravietuiasca si sa continue cresterea, multe companii straine pleaca de la noi. In 2012, economia va resimti din plin plecarea de anul trecut a Nokia, care era cel mai mare exportator local (si care in 2011 a produs timp de trei trimestre), virarea productiei Renault spre Tanger si sirul de abandonari de business anuntate recent, in care ar putea aparea nume noi pana la sfarsitul anului, scrie EVZ.

Partenerii Oltchim urnesc producţia combinatului cu bani de la clienţi. Banii necesari repornirii uzinelor din Râmnicu Vâlcea au venit de la clienţi, ca avans pentru mărfurile pe care le cumpără în mod tradiţional. Cea mai bună dovadă a faptului că o întreagă industrie are nevoie de ingredientele produse la Oltchim a fost dată zilele trecute chiar de către partenerii comerciali ai combinatului. Trecând peste scandalurile şi controversele în care a fost implicat Oltchimul, industriaşii au plătit în avans mărfurile pe care le vor prelua odată cu repornirea acestuia, ajutându-i astfel pe chimiştii de la Râmnicu Vâlcea să iasă din impasul financiar ce părea imposibil de depăşit. Acum, producţia este repornită la Uzina Clorosodică, secţia de Electroliză cu membrană (unde se obţin sodă caustică lichidă, acid clorhidric şi clor gaz), urmând ca în cel mai scurt timp să se reia producţia şi la secţia de Electroliză cu mercur (unde se obţin sodă caustică lichidă, acid clorhidric, clor şi hipoclorit de sodiu), anunta Adevarul.

Ce legătura e între haos, sudoku si doi fizicieni români Doi fizicieni români, prezentaţi în campania Income, au rezolvat Sudoku, în premieră, printr-un algoritm haotic. Soluţia găsită de cei doi de a rezolva toate variantele a fost dezbătută pe larg în toată media internaţională. Pentru toţi aceia care au întâmpinat dificultăţi încercând vreodată să rezolve un puzzle Sudoku, doi cercetători români au găsit toate soluţiile, apelând la un algoritm matematic. Este vorba despre profesorul Zoltan Toroczkai, de la Universitatea Notre Dame, din SUA şi de colaboratoarea lui, fiziciana şi cercetătoarea Maria Ercsey-Ravasz, din Cluj, scrie Income Magazine

800 milioane euro, investitie in noul SEAT Leon. SEAT a inceput productia noul Leon la Martorell. Dezvaluit recent la Salonul Auto de la Paris, modelul a necesitat o investitie de 800 milioane de euro, in principal in dezvoltarea modelului si facilitatile de productie. Modelul Leon este unul strategic, menit sa asigure expansiunea internationala a companiei SEAT si sa contribuie la realizarea obiectivului de crestere a productiei in fabrica de la Martorell, unde mai sunt construite modelele Ibiza, Altea si Exeo, impreuna cu Audi Q3. Noul model va intra in segmentul compact - care numara 38% din totalul vanzarilor din sectorul automotive in Europa - si aspira la repetarea succesului repurtat de modelul Ibiza de a deveni al doilea pilon in cresterea brandului, informeaza 24auto.ro.