Graficul care le da dureri de cap tuturor salariatilor din Romania. In prezent, unul din sapte locuitori are peste 65 de ani, dar daca se pastreaza actualele tendinte demografice, pana in 2030 se va ajunge la un raport de un varstnic la cinci locuitori, iar pana in 2060 o treime din cetateni vor avea peste 65 de ani. Ce inseamna acest lucru si cum sunt afectati salariatii din Romania? Potrivit unui studiu realizat de BCR, schimbarea structurii populatiei se va traduce, printre altele, in scaderea PIB-ului potential, prin diminuarea contributiei fortei de munca. In plus, "procesul de imbatranire si de reducere a numarului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pietei muncii din Romania, respectiv o ocupare excesiva in agricultura si inca redusa in domeniul serviciilor", in dezacord cu structura ocupationala tipica din Uniunea Europeana, scrie Capital.

Business reportFoto: Colaj foto

Contributia la asigurarile de sanatate, datorata pentru veniturile din chirii, limitata. Care e suma care trebuie platita. De la 1 ianuarie 2014, persoanele care realizeaza venituri din chirii vor plati contributii de asigurari sociale de sanatate, indiferent daca mai realizeaza sau nu si alte venituri. De exemplu, vor fi buni de plata toti cei care realizeaza venituri din salarii si pensii, primesc indemnizatii de somaj, sau au venituri din activitati independente, cu exceptia celor din drepturi de proprietate intelectuala, din activitati agricole, silvicultura, piscicultura, precum si din asocieri fara personalitate juridica, daca vor obtine venituri din chirii. In prezent, aceste categorii de contribuabili nu au obligatia de a plati contributii de asigurari sociale de sanatate, daca obtin venituri din chirii, noteaza Evenimentul Zilei.

Barurile din Capitala si marile orase vor plati impozit forfetar intre 1.500 si 3.400 de euro pe an. Barurile si cafenelele amplasate central in Bucuresti sau in primele sapte mari orase vor plati anual, in functie de suprafata, intre 1.500 si 3.400 euro, in timp ce in localurile din orase care nu sunt municipii vor achita intre 310 euro si 2000 euro, potrivit proiectului de lege avizat de Guvern. Impozitul forfetar ajunge la 120.000 de lei pentru un service de o mie... Comparativ cu taxele platite de restaurante dupa aceleasi criterii de suprafata, rang al localitatii si amplasament, impozitele forfetare din cazul barurilor sunt sensibil mai mici, in medie cu o treime. Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri patrati din Zona A a Bucurestiului. Continuarea in Adevarul.

Cum pot firmele sa angajeze tineri, dar sa faca economii in acelasi timp. Parlamentul European a votat cu o majoritate de peste 500 de voturi un act normativ prin care IMM-urile vor fi scutite de un procent din taxe pentru absorbirea fortei de munca tinere. Practic, o intreprindere care va angaja 15% someri tineri va beneficia de 15% scutiri de taxe. "Aceasta schema va fi proportionala cu rata de angajare de someri tineri. Ce inseamna asta? Daca o intreprindere angajeaza 15% someri tineri va beneficia de 15% scutiri de taxe. Pentru aceasta, statele membre vor beneficia de subventii de angajare din partea Uniunii Europene", a explicat europarlamentarul Petru Luhan, sustinatorul acestei masuri, citat de EVZ.

Grecii au fonduri de 200 de miliarde de euro ascunse in bancile din Elvetia. Grecii detin fonduri de 200 miliarde de euro ascunse in bancile elvetiene, in timp ce statul elen incearca fara succes sa limiteze evaziunea fiscala, considerata una dintre cauzele inrautatirii situatiei economice si financiare a tarii, potrivit presei austriece, citate de GreekReporter. "In bancile elvetiene, beneficiarele evaziunii fiscale din Europa, grecii bogati au in conturi aproximativ 200 de miliarde de euro, iar marele perdant este statul elen", scrie Der Standard. Cotidianul austriac a publicat un articol dedicat evaziunii din Grecia, cu ocazia difuzarii de catre postul Arte a documentarului "Evaziunea fiscala", potrivit Gandul.

Cum loveste legea in producatorii de energie verde. Noul cadru legal va reduce semnificativ veniturile aferente certificatelor verzi pentru producatorii de energie regenerabila. Potrivit OUG nr. 57/2013, recuperarea certificatelor verzi, a caror acordare a fost amanata, se va face incepand cu data de 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW, si pentru centralele electrice solare, si, respectiv, incepand cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene, esalonat cel mult pana la 31 decembrie 2020. In linie cu modificarile aduse Legii nr. 220/2008, a fost modificat si Regulamentul de emitere a certificatelor verzi. Bani mai putini pentru producatori. Producatorii de energie regenerabila sunt in mod evident afectati de aceasta modificare legislativa. Integral in Capital.