Cum se descurca bancherii fara "bani de la mama". In perioada de cinci ani de la inceputul crizei financiare si pana la jumatatea lui 2014, sumele venite de la grupurile bancare straine catre subsidiarele lor din Romania au scazut cu 9,1 miliarde de euro, de la 22,1 miliarde de euro, la finele lui 2008, la doar 13 miliarde de euro, in iunie 2014. Cu exact aceeasi valoare au crescut insa pasivele atrase de banci de la clientii interni. Grupurile bancare straine si-au redus substantial expunerea pe piata romaneasca. Nevoia de finantare a fost acoperita, insa, de o crestere importanta a resurselor atrase pe plan local, adica economii ale populatiei si ale firmelor din tara. La acest capitol, cresterea este similara cu scaderea inregistrata de finantarile de la grupurile-mama. Astfel, valoarea pasivelor interne ale bancilor a urcat, din 2008 pana la jumatatea acestui an, cu exact 9,1 miliarde de euro, adica de la 47,5 miliarde de euro, la 56,6 miliarde de euro, scrie Capital.ro
S-a intamplat. O banca nemteasca devine prima din Europa care pune dobanzi negative la depozite. Dobanzile negative au ajuns sa afecteze si clientii de retail al bancilor. Deutsche Skatbank devine prima banca din Europa ce va taxa depozitele, cu o rata de 0,25% pe an, semn ca politica Bancii Centrale Europene are efecte nefaste asupta economisirii. Decizia bancii germane poate parea sinucigasa, in conditiile in care clientii au libertatea sa se mute cu banii la alta banca. Asta doar daca Deutsche Skatbank va ramane pe viitor singura banca cu dobanzi negative la depozite. Insa, sansele sunt ca aceasta sa devina o tendinta, iar pentru asta este resposabila BCE, scrie Economica.net
Proiect nou de legislatie pentru supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar: guvernatorul isi pierde dreptul de veto in Consiliu, raspunderea membrilor se diminueaza. Un nou proiect de legislatie privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national a fost publicat joi de catre Ministerul de Finante, dupa ce prima tentativa, din urma cu exact un an, a ramas fara rezultat. Diferentele fata de varianta veche sunt substantiale: de la componenta Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala si pana la puterea si atributiile presedintelui acestui comitet: guvernatorul BNR. Prima versiune de legislatie a fost elaborata si ficuta publica in data de 8 octombrie 2013 - prin proiect Ordonanta de Urgenta. Dupa incheierea perioadei de consultare publica, guvernul nu a mai introdus in circuitul aprobarii respectivul proiect, potrivit cursdeguvernare.ro
Ministrul Ioana Petrescu se face de ras in fata Bancii Mondiale. Ministrul Finantelor Publice Ioana Petrescu sustine, intr-un comunicat manipulatoriu, ca Romania a urcat, in topul Doing Business 2015, realizat de Banca Mondiala, de pe locul 73, anul trecut, pe locul 48, anul acesta, ceea ce este pur si simplu fals. De fapt, este vorba despre, intr-adevar, o urcare, dar de pe locul 50 pe locul 48, intrucat Banca Mondiala a modificat metodologia de calcul si a refacut situatia referitoare la anul trecut, pentru o comparatie corecta. Ministrul Ioana Petrescu a declarat, ieri, intr-un comunicat: "Raportul 'Doing Business 2015' (n.r. referitor la mediul de afaceri) certifica pasii importanti pe care i-am facut in doua directii, scrie Bursa.
Cum vrea guvernul sa asigure independenta energetica pe banii consumatorilor romani. Se intampla lucruri extrem de grave in Sistemul Energetic National. Toata reforma dureroasa inceputa in urma cu 10 ani, pentru eficientizarea productiei de energie in speta, este aruncata astazi in aer de masuri populiste, mascate de declaratii de bune intentii, dar care ascund in spate o noua povara pentru consumatorii de energie din Romania. Sub forma unui ajutor de stat trecut prin mecanisme intelese doar de cei care iau decizii, producatorii de energie electrica perdanti, nereformati si ineficienti primesc o noua gura de oxigen pe spinarea celor performanti si a consumatorilor care nu-si pot explica de ce achita factura la energie electrica la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa, energy-center.ro
Cat a colectat statul din redeventa pe titei si gaze. Top firme platitoare. Redeventele incasate de stat in prima parte a acestui an au crescut cu 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut. 75% din redevente au fost platite de Petrom. Cea mai mare parte a redeventei petroliere provine de la producatorii de gaze - 318 milioane de lei, in timp ce de la producatorii de titei s-au adunat 252 de milioane de lei. Cele mai mari redevente, petrol plus gaze, le-a platit Petrom, 418 milioane de lei, circa 75% din toata redeventa petroliera incasata de stat. Pe locul doi este Romgaz, cu o redeventa petroliera foarte mica, insa cu 142 de milioane de lei platite la gaz, scrie Economica.net
Cum iti pregatesti masina pentru sezonul rece. Evident, primul lucru de care se lovesc proprietarii de masini este nevoia de a schimba anvelopele, existand, de cativa ani, si sanctiuni legale pentru cei care nu se conformeaza. Anvelopele de iarna trebuie montate imediat ce temperatura de afara a scazut sub sapte grade Celsius. Compusi speciali de cauciuc utilizati la fabricarea anvelopelor de iarna fac ca acestea sa ramana flexibile si elastice chiar si la temperaturi cu mult sub zero grade. Distanta de franare se reduce in cazul automobilelor echipate cu anvelope de iarna cu pana la 30 de metri. In Europa, anvelopele trebuie sa aiba, conform legii, o adancime a caii de rulare de minimum 1,6 mm. Anvelopele care au o adancime a profilului mai mica de 4 mm nu sunt recomandate pe timp de iarna, conform specialistilor in domeniu, scrie Capital.ro.
