8,6 milioane de euro pe kilometru costa Autostrada Bucuresti - Ploiesti. Autostrada Bucuresti - Ploiesti este singura din Romania cu 3 benzi pe sens, iar valoarea pe kilometru a acesteia este de 8,653 milioane de euro, arata un comunicat al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Constructia primilor 19,5 kilometri ai acestei autostrazi a inceput in 2007 cand a fost semnat contractul cu Asocierea Impresa Pizzarotti C SpA - Tirrena Scavi SpA. Pana in anul 2015, cand a incetat contractul cu asocierea mentionata, au fost construiti 16,175 km. Potrivit companiei de drumuri, la o lungime de autostrada de 16,175 km, de 3 benzi pe sens in zona urbana (km 3+325 - km 7+000), respectiv 3 benzi si banda de urgenta in zona extraurbana (km 7+000 - km 19+500), valoarea medie pe kilometru de autostrada pe acest tronson este de 34.535.346,61 lei (fara TVA si fara actualizari), ceea ce reprezinta 8.366.120,78 euro, la un curs de 1 Euro=4,128 Lei (medie anuala 2007-2014), scrieCapital.ro.

BUSINESS REPORTFoto: Colaj foto

Cine exploateaza terenul statului. Surpriza vine de la americani si libanezi. Agentia Domeniilor Statului are contracte de arenda sau concesiune pentru aproximativ 82% din cele 328.000 de hectare de teren pe care le administreaza. Jumatate dintre companiile care exploateaza cele mai mari 10 suprafete de teren ale statului sunt straini. Constantin Dulute ramane latifundiarul cu cea mai mare exploatatie de teren agricol luat in concesiune de la Agentia Domeniilor Statului, potrivit unui clasament realizat pe baza informatiilor remiseEconomica.netde catre institutie. Un apropiat al lui Culita Tarata, acesta cultiva incepand cu finele lui 2012 peste 57.700 de hectare in Insula Mare a Brailei, pe care le-a concesionat de la ADS. Agricost a raportat in 2014 o cifra de afaceri de peste 334,2 milioane de lei si un profit de 57,7 milioane de lei. Compania a incasat de la APIA, in contul subventiei pe suprafata aferent anului trecut, 22,3 milioane de lei.

Cati bani pierd companiile pentru ca folositi servicii de blocare a reclamelor. Intr-o perioada in care din ce in ce mai multi dintre noi fugim de reclame online, companiile a caror functionare depinde de acele servicii pierd sume fabuloase de bani. Modul in care ne sunt servite reclame pe majoritatea paginilor web este incredibil de frustrant. In contextul in care in spatele multor pop-up-uri se ascund si diverse forme de malware sau adware, situatia devine si mai trista. Ca urmare, un procent semnificativ dintre internauti au inceput sa foloseasca diverse aplicatii pentru ad blocking. Mai multe organizatii independente au confirmat faptul ca numarul instalarilor de software pentru blocat reclame a crescut cu o cota alarmanta. Cel mai recent raport pe marginea acestui subiect vine de la PageFair si Adobe care a asociat un procent de 41% cresterii numarului de instalari, informeazaPlaytech.ro.

Noi scenarii fanteziste de vanzare a Oltchim. Dupa ce a stat doi ani in insolventa, Oltchim are plan de reorganizare. Acesta se va derula o perioada de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire un an. Creditorii au aprobat planul de reorganizare al Oltchim, pornind de la ideea ca "partea buna" a companiei se va vinde, iar ei isi vor recupera datoria. Insa valoarea Oltchim scade pe zi ce trece din cauza costurilor tot mai mari de repornire a instalatiilor, deci este greu de crezut ca se va vinde pentru suma dorita. In schimb, combinatul ar putea continua sa produca la capacitate redusa, cu un numar mic de salariati. Vestea buna este ca Oltchim a trecut pe profit operational, iar luna de luna genereaza un castig de circa 700.000 de euro, lucrand la o capacitate de 31-32% si cu patru sectii pornite. Acestea implica 75% din angajati, restul fiind angrenati in "diverse activitati" care nu au legatura cu productia, printre care si cositul ierbii. Profitul este generat in conditiile in care compania, fiind in insolventa, nu a mai fost obligata sa achite o serie de datorii catre stat si creditori, scrieEVZ.

Volvo impreuna cu Geely pregatesc gama completa de modele compacte. Volvo impreuna cu Geely au inaugurat un centru de dezvoltare tehnologica. Acesta poarta denumirea de China Euro Vehicle Technology (CEVT), iar centrul operational a fost stabilit la Gotheborg, Suedia. Conform oficialilor suedezi, noul centru se va ocupa de dezvoltarea unei game complete de modele de segment compact. Mats Fagerhag, inginerul care a conceput si dezvoltat platforma Pheonix (SAAB), este cel care se va ocupa de conducerea CEVT. Pentru inceput, Volvo spune ca noua gama de modelel compacte va cuprinde si un inlocuitor pentru V40, dar si un crossover compact. Cat despre parintele Geely, acesta va comercializa vehiculele in China sub logo-ul propriu. Pentru inceput, in cadrul noului centru se va lucra la dezvoltarea unei arhitecturi ajustabile in lungime, latime, inaltime si nu numai. Dupa cum era normal, Volvo nu a anuntat nicio data de lansare pentru noua familie de modele compacte, insa au confirmat ca acest lucru va avea loc in viitorul apropiat, anuntaAuto-Bild.ro.

Inceput de sfarsit in energia verde. Primele turbine eoliene din Romania care vor fi demontate. Dupa ce ani la rand a fost sectorul vedeta al economiei romanesti, acum investitorii in energia verde incep sa renunte la proiectele dezvoltate pe plan local. Cauza: modificarea schemei de sprijin pentru energia verde. Monsson Group, cel mai mare dezvoltator din domeniul eolian din Romania, cu un portofoliu de proiecte de peste 2.400 MW, a anuntat astazi ca a hotarat, impreuna cu partenerii din proiect, demontarea turbinelor eoliene din CEE Targusor, de 27 MW, din judetul Constanta. Decizia celor doua companii a fost luata in urma reglementarilor legislative adoptate de Guvern in ultimii doi ani si a incertitudinii din piata de energie regenerabila. "Din pacate, schimbarea majora a legislatiei energiilor regenerabile nu mai permite proiectului sa se mai incadreze in parametrii economici estimati initial, devenind nefezabil din punct de vedere financiar. Astfel, s-a decis demontarea turbinelor eoliene", a declarat, in comunicat, Sebastian Enache, Business Development Manager al Monsson Group, informeazaCapital.ro.

Debitul Dunarii se apropie de nivelul periculos pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda. Dunarea are debite din ce in ce mai mici, la 60% fata de mediile multianuale, iar prognozele arata ca acestea vor scadea inca si mai mult. Practic, in lunile urmatoare, functionarea Centralei de la Cernavoda atarna de un fir de ata, iar Sistemul Energetic National trebuie sa se pregateasca sa functioneze in conditiile unei penurii in productia de energie electrica. Debitul Dunarii la intrarea in tara (Bazias) era, ieri, de 2.700 de metri cubi pe secunda, cu mult sub media multianuala a lunii august, de 4.300 de metri cubi pe secunda. Potrivit Institului de Hidrologie, in 17 august, debitul va fi de 2.400 de metri cubi pe secunda, un nivel apropiat de cel de la care functionarea Centralei Nucleare de la Cernavoda este in pericol. La 2.000 de metri pe secunda la Bazias, si sub acest debit, centrala se inchide automat, pentru ca nu exista suficienta apa in bazinul Centralei pentru racirea reactoarelor. Asa s-a intamplat, spre exemplu, in 2003, cand, la 1.900 de metri cubi pe secunda, Cernavoda s-a inchis, scrieEconomica.net.