Agricultura ramane Cenusareasa finantarilor bancare. Agricultorii sunt prea putin bagati in seama de banci, care nu se uita decat la fermierii foarte mari, dar nevoia de finantare in acest sector este mult peste nivelul creditarii din prezent. Agricultura este una dintre cele mai importante sectoare din economie, chiar daca reprezinta doar cel mult 8% din PIB (in anii buni), insa acest lucru nu se vede si la nivelul finantarii. Pe de o parte ne vaitam ca nu exista dezvoltare in agricultura si marea majoritate a fermierilor sunt prea mici, pe de alta parte creditorii refuza finantarea pentru ca riscurile sunt prea mari. Astfel, in 2014, valoarea creditelor bancare agricole s-a ridicat la 11 miliarde lei, la care se adauga finantarile de la institutii financiare nebancare (IFN) de 4 miliarde lei. Daca ar trebui sa facem o medie de finantare ar trebui sa impartim valoarea creditelor la cei peste doua milioane de fermieri, dintre care cei multi sunt prea mici pentru a ajunge la credite, scrieCapital.ro.

BUSINESS REPORTFoto: Colaj foto

Lista comisioanelor ascunse pe care bancile refuza sa le afiseze la retragerile de la bancomat. Retragerea banilor de la bancomat a ramas, pentru romani, utilitatea de baza a cardului de debit. Avem insa o problema cu comisioanele percepute de banci pentru operatiunile de retragere de numerar de la ATM-urile altor banci. Nu stim cat costa, pentru ca nu sunt afisate pe ecranul aparatului. Aceste costuri ascunse pot ajunge la 15 lei per tranzactie - comisionul minim perceput de cea mai mare banca din Romania atunci cand un client baga cardul in ATM-ul altor banci. Desi un ordin al Protectiei Consumatorului obliga bancile, incepand din luna martie a acestui an, sa afiseze clar la bancomat comisionul perceput pentru fiecare operatiune, suntem in noiembrie si nicio institutie de credit nu s-a conformat. Motivul: costa mult si este greu. ANPC spune ca ordinul va fi aplicat, insa in etape, anuntaEconomica.net.

Deficitul comercial: Agroalimentarele si alte produse manufacturate se intorc pe minus. Deficitul provine integral din relatia cu statele UE. Deficitul balantei comerciale pe primele noua luni ale anului in curs a fost de 5.534,7 milioane euro, mai mare cu aproape 30% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Desi ritmul de crestere al exporturilor s-a situat cu doar doua procente si jumatate sub avansul importurilor, acest fapt s-a tradus in cresterea accentuata a deficitului. Deja, manifestarea tot mai clara a unor diferente intre cresterea exporturilor si cea a importurilor (in contextul majorarii veniturilor populatiei prin masurile care au dus la cresterea puterii de cumparare) a dus la consemnarea unui trend ingrijorator de avans al deficitului comercial. Deocamdata, soldul contului curent nu pune probleme, dar evolutiile ulterioare vor trebui monitorizate. Deficitul comercial lunar pare a se fi stabilizat odata revenirea la ritmuri de crestere lunara mai mari pentru export decat pentru import ( fata de luna august, s-au consemnat majorari de 25,4% pentru export si de 18,4% pentru import), informeazaCursdeguvernare.ro.

Pretul energiei electrice nu va scadea anul viitor, in cel mai bun caz va ramane la nivelul de acum. Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, Niculae Havrilet, a declarat ieri ca pretul energiei electrice ar putea scadea anul viitor cu circa 8%, in ceea ce priveste componenta de distributie. Faptul ca Romania inregistreaza o inflatie negativa in ultimile luni si ca se constata o crestere a consumului, determina ANRE sa revizuiasca tarifele de distributie pentru companiile din domeniu, astfel incat respectivele tarife sa scada cu circa 8%. Numai ca, tariful de distributie are o pondere de circa 30% in factura finala de energie electrica, la care se adauga circa 50% taxele impuse de stat si costul efectiv de producere a energiei. Daca luam in considerare insa ponderea certificatele verzi care au fost scutite la plata pentru marii consumatori industriali si taxa de cogenerare, scaderea de care vorbea presedintele ANRE este in realitate o echilibrare a facturii, in sensul ca aceasta nu va mai creste anul viitor. Atentie insa, este vorba exclsuiv de consumatorii reglementati, scrieEnergy-Center.ro.

Taxa care baga in faliment firma din apartament. Micii comercianti ameninta cu inchiderea afacerilor din cauza impozitului pe firma din casa. Proprietarii de buticuri, cabinete si alte unitati comerciale situate in apartamente sunt de acord sa plateasca un impozit pe casa mai mare, dar nu de 10-20 de ori. Suprataxarea, prevazuta in noul Cod Fiscal, le va topi cel putin jumatate din profitul anual. Impozitarea cladirilor in functie de scopul utilizarii (in locul statutului de persoana fizica sau juridica al proprietarului), prevazuta in noul Cod Fiscal, va avea ca efect o crestere exponentiala - de 10 pana la 25 de ori - a taxarii, in cazurile in care locuinta este folosita (si) pentru activitati comerciale. "Firma din casa", unica sursa de supravietuire pentru cei mai multi dintre micii comercianti, va fi practic sufocata. "Adevarul" va prezinta opiniile catorva dintre micii comercianti afectati de aceasta suprataxare si - pe baza calculelor realizate de expertii fiscali - cateva exemple de crestere a impozitului pe cladirile rezidentiale utilizate in scop comercial, anuntaAdevarul.

BP: Pretul petrolului, in jur de 60 de dolari barilul in urmatorii 3 ani. British Petroleum vede pretul petrolului la o cota de 60 de dolari barilul in urmatorii cel putin 3 ani, in conditiile in care aprovizionarea continua sa depaseasca cererea, spune directorul pentru Orientul Mijlociu al companiei, Michael Townshend, citat de MarketWatch.com. "In ceea ce priveste cererea, nu o sa vedem cerere mai mare decat aprovizionare pana la sfarsitul anului viitor. Cand se va intampla acest lucru ... va trebui in continuare sa lucram la stocuri, ceea ce ar putea dura alti cativa ani", a declarat Townshend intr-un briefing de presa cu ocazia unei conferinte desfasurate la Abu Dhabi. Directortul BP pe Orientul Mijlociu a spus punctul sau de vedere nu a luat in considerare schimbarile politice, cum ar fi potentialul impact al petrolului iranian, informeazaCapital.ro.

Gazele romanesti nu mai sunt dorite in Republica Moldova.Conducta Iasi - Ungheni este inutila. Romania nu va mai exporta gaze catre Republica Moldova in aceasta iarna. Nu e nici cerere si exista si probleme tehnice la conducta care face legatura intre sistemele de transport dintre cele doua tari. Prin urmare, investitia de 26 de milioane de euro in gazoductul Iasi-Ungheni, inaugurata anul trecut, nu-si gaseste, cel putin deocamdata, rostul. Niciun metru cub nu va mai trece din Romania catre Republica Moldova, in aceasta iarna. Moldovenii nu au mai facut vreo solicitare de gaze catre Petrom, compania care, inca de anul trecut, s-a oferit sa exporte, si chiar a exportat, gaze in Ungheni, la un pret sub cel al Gazprom. De altfel, datele Transgaz arata ca nu exista exporturi de gaze pentru Iasi - Ungheni, si nici nominalizari de export, intr-o perioada a anului in care, daca ar fi existat cerere, acestea s-ar fi facut, scrieEconomica.net.