Taxarea excesiva ingreuneaza crearea de noi locuri de munca. Prin masurile fiscale adoptate in ultima perioada, guvernul social-democrat Ponta si-a castigat renumele de cel mai liberal guvern post-decembrist. Cu toate acestea, chiar daca apreciaza actuala relaxare fiscala, majoritatea oamenilor de afaceri si a analistilor considera ca prioritara ar trebui sa fie reducerea taxelor pe munca. "Orice masura care ajuta mediul de afaceri este binevenita si, categoric, noul Cod fiscal vine sa rezolve niste probleme. Totusi, cred ca sunt probleme mult mai profunde decat un TVA cu doua procente mai mare sau mai mic". Asta a declarat Mircea Oltean, proprietarul companiei IRUM Reghin, in cadrul evenimentului Capital dedicat antreprenoriatului romanesc, iar toata lumea i-a dat dreptate. Dovada stau aici concluziile sondajului la care au raspuns invitatii redactorilorCapital.
Cum devine Romania un nod important de productie si transport de gaze pentru Vest. Harta drumului gazelor catre Europa. In urmatorii trei ani, o adevarata magistrala a gazului va fi construita in Romania, punand tara noastra intr-o pozitie regionala privilegiata de nod de productie si transport. Aproape un miliard de euro va fi investitia in conducte si statii de comprimare pentru a pregati momentul 2019, cand din Marea Neagra se vor pompa miliarde de metri cubi anual de gaze catre vestul Europei. Societatea Nationala de Transport al Gazelor Transgaz va cheltui circa 900 de milioane de euro, pana in 2023, pentru constructia de gazoducte care sa lege Romania de Vest. Scopul principal al acestora este de a transporta gazul din viitoarea exploatare a Marii Negre a ExxonMobil si Petrom catre Ungaria, apoi, mai departe, catre Vestul Europei. Ca scop secundar, Transgaz urmareste sa lege sistemele de transport gaze dintre Bulgaria si Ungaria, pe teritoriul Romaniei, urmarind inclusiv sa asigure o cale alternativa pentru eventualele importuri ale Romaniei, anuntaEconomica.net.
O chestiune de dus in CSAT: 7 harti ale izolarii Romaniei din cauza infrastructurii. Asa cum chestiunea coruptiei a fost dusa in CSAT - si lucrurile au inceput sa se miste - o alta problema a Romaniei a depasit deja masa critica a prejudiciului. Infrastructura. Deja progresele de competitivitate, obtinute prin capital, tehnologie, dezvoltarea spiritului antreprenorial si libera circulatie a persoanelor, marfurilor si capitalurilor este subminata de lipsa infrastructurii. De asemenea, unele dintre avantajele comparative ale Romaniei - iesire la Mare prin portul Constanta, forta de munca calificata si ieftina din Moldova si Oltenia, sectoarele cu potential agricol exceptional de dincoace de Carpati - sunt neutralizate pur si simplu de lipsa infrastructurii in primul rand rutiere. Un om de afaceri povestea in urma cu ceva vreme ca a decis sa-si cumpere avion: calculele sale aratau ca deplasarea echipelor de audit din compania sa intre punctele de lucru deschise de-a lungul si de-a latul tarii costa mai mult (ca timp si bani) decat costurile - nici ele mici - ale unui avion cu tot ce presupun acestea, informeazaCursdeguvernare.ro.
Locomotiva economica a Europei incepe sa-si abandoneze vagoanele care nu merg cu gaz rusesc. Jocul de-a soarecele si pisica intre Ucraina si Rusia, in ceea ce priveste livrarea de gaze naturale, a reinceput. Dupa ce la sfarsitul lunii septembrie Europa se culca pe o ureche fiind sigura ca va primi gaze rusesti prin intermediul Ucrainei, iata ca situatia se complica din nou. Ieri, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a declarat ca Rusia va opri livrarile de gaze naturale spre Ucraina, deoarece Kievul nu a achitat in avans fondurile necesare pentru achizitiile de gaze si, in plus, ar putea opri si livrarile de carbune spre Ucraina, drept represalii la intreruperea curentului electric primit de peninsula Crimeea din Ucraina. Intr-un mod cu totul ciudat, presedintele companiei ucrainene Naftogaz, Andriy Kobolev, a declarat ca Ucraina va putea sa isi acopere necesarul de gaze naturale din Europa daca Rusia decide sa reduca livrarile spre Ucraina, scrieEnergy-Center.ro.
Autobuzul Urban Crosstown, produs la Roman Brasov, va merge in zona Maghrebului. Uzina Roman Brasov este pe punctul de a incheia un contract de vanzare pentru sase autobuze Urban Crosstown. Carol Rugacs, directorul fabricii, a spus ca cele sase exemplare aflate pe stoc vor merge catre un client din zona Maghrebului (zona de nord-vest a Africii). "Suntem aproape de a incheia negocierile pentru toate cele sase autobuze pe care le avem, am mers pe un discount de peste 20% pentru a incheia mai repede afacerea. Cu acelasi potential client negociem si vanzarea catorva basculante si camioane pe care le mai avem. Ar fi vorba de un contract de circa 1 milion de euro", a declarat oficialul fabricii pentru Economica. Autobuzul Urban Crosstown a fost fabricat in doar 10 exemplare. Din acest lot de proba au fost comercializate patru unitati care au ajuns pe mainile unor firme de transport international de calatori. Din pacate, nicio primarie din tara nu a vrut autobuzele produse la Roman Brasov, anuntaAuto-Bild.ro.
CNADNR promite: Putem deszapezi Autostrada Soarelui in 8 ore, chiar daca zapada ajunge la 1,50 m. Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi ne-au asigurat ca circulatia pe DN1, cea mai importanta sosea din Romania, nu va mai fi niciodata inchisa dupa ce au cumparat 100 de de autofraze si sapte autosenilate speciale. Responsabilul cu intretinerea si deszapezirea drumurilor si autostrazilor in cadrul CNADNR, Florin Dascalu ne-a explicat ca 85% din drumurile nationale si autostrazi sunt acoperite de contracte de deszapezire. Oficialul CNADNR ne-a prezentat un top a drumurilor nationale si autostrazilor cu risc de inzapezire. "De departe cel mai mare pericol de inzapezire il prezinta autostrada Bucuresti-Constanta. DN 2 Urziceni-Ramnicu Sarat este pe locul doi din punct de vedere al riscului de inzapezire, iar pe locul trei este DN 23 Braila-Focsani. Locurile patru si cinci sunt ocupate de autostrada Bucuresti-Pitesti si soseaua care leaga Ramnicu Sarat de Braila", ne-a mai declarat Florin Dascalu, informeazaCapital.ro.
Cati bani au investit SIF-urile pentru dezvoltarea companiilor pe care le controleaza. Societatile de investitii financiare (SIF) au strategii generoase de sustinere a companiilor pe care le controleaza, dar aplicarea acestor strategii sufera, din cauza presiunii actionarilor de a li se da dividende cat mai mari. Infuziile de capital din 2014 si 2015 ale celor cinci SIF-uri in companiile lor abia au ajuns la 150 de milioane de lei, adica de cateva ori mai putin decat profiturile, potrivit rapoartelor celor cinci SIF-uri. Ceilalti mari investitori financiari romani nu au deloc vocatie de dezvoltare prin finantare directa, scrieEconomica.net.
