Impactul excluderii Prima Casa de pe piata creditarii. Includerea creditelor Prima Casa in categoria imprumuturilor care vor intra sub incidenta legii darii in plata da un motiv in plus bancherilor sa renunte la acest program neconvenabil pentru ei, desi in cei peste sase ani de functionare acesta a inregistrat doar 391 de cazuri de incapacitate de plata. Sectorul apartamentelor vechi va fi primul lovit de oprirea programului. Senatorii din comisiile Economica si Juridica au decis ca legea darii in plata sa se aplice si celor care au contractat credite prin programul Prima Casa. Daca decizia va ramane neschimbata si dupa ce legea trece prin plenul Camerei Deputatilor, for decizional, creditele Prima Casa risca sa dispara automat de pe piata. Bancherii se pregatesc sa renunte definitiv la acest produs de creditare, deoarece in cazul in care un client doreste sa dea in plata imobilul finantat prin Prima Casa, banca nu mai poate recupera garantia de 50% oferita de stat, deoarece legea darii in plata specifica faptul ca nu mai pot fi urmariti alti garanti, scrieCapital.ro.
RCS&RDS a cumparat energie de la Hidroelectrica, la unul dintre cele mai mici preturi inregistrate vreodata. RCS&RDS a cumparat de pe bursa de energie OPCOM o cantitate de energie de 29.270 de MW la un pret de 144 de lei/MWh, un contract de 4,214 milioane de lei, aproape 1 milion de euro. Energia cumparata este in banda, cu livrare 1 martie 2016 - 30 iunie 2016, iar vanzatorul este Hidroelectrica. Pretul tranzactiei intre RCS&RDS si Hidroelectrica este unul mic, pentru acest tip de energie. Media de pret din ultimul an a tranzactiilor pentru acest tip de energie este intre 160 si 170 de lei/MWh, potrivit datelor centralizate de OPCOM, ceea ce inseamna ca Hidroelectrica a vandut energie la un pret mai mic cu 12 - 15% sub media pietei. Acest nivel de pret este apropiat de cel de pe piata reglementata, a consumatorilor casnici, stabilit de ANRE, care este de 135 de lei/MWh, anuntaEconomica.net.
Pierdere de competitivitate - ultimul loc la evolutia deficitului comercial: Productia interna nu cupleaza la cresterea veniturilor populatiei. Romania a inregistrat in 2015 cea mai slaba evolutie a soldului schimburilor comerciale dintre toate statele membre UE care au avut deficit in schimburile comerciale cu exteriorul. Pierderea de competitivitate fata de partenerii externi aratata de inrautatirea rezultatului din comertul cu acestia, a fost distribuita aproximativ similar ponderilor detinute, respectiv doua treimi cu statele UE si o treime cu zona non-UE. Evolutia noastra a fost in contratimp atat cu performanta UE 28 cat si a Zonei Euro (EA 19 - cum este abreviata in engleza). Uniunea a inregistrat fata de restul lumii o majorare a exporturilor cu cinci procente, in timp ce importurile au crescut cu doar 2%, ceea ce a dus la o majorare a excedentului comercial de la 13,3 miliarde euro in 2014 la 64,2 miliarde euro in 2015, informeazaCursdeguvernare.ro.
Care este miza mutarii sediului social al unor mari companii energetice din provincie la Bucuresti? Marele proces de restructurare si eficientizare a Complexului Energetic Oltenia ar putea incepe cu mutarea sediului social la Bucuresti. In acest fel, minerii din Valea Jiului, apartinand Complexului Energetic Hunedoara, inseamna ca au anticipat bine ca "soarele rasare de la Bucuresti", inca de prin anii 1990, cand au venit sa instaureze democratia la chemarea liderilor luminati ai Romaniei din acea vreme. Sa vedem daca pentru iesirea din impas si sediul social al Complexului Energetic Hunedoara se va muta in Capitala. Ar urma apoi, in mod firesc, mutarea sediului social al Romgaz si Transgaz si provincia s-ar alege cu o Capitala nu multiculturala, ci multipotenta. Descentralizarea, regionalizarea au devenit deja elemente ale unui trecut demult uitat, caci controlul poate fi exercitat mult mai bine de la centru."Fondurile finantarii regiunii vin de la societatile comerciale, din impozitele percepute si TVA-ul platit. Astfel, regionalizarea determina ca sursele de bani, care altadata ajungeau la Bucuresti, sa se opreasca, intr-o mare masura, la nivelul Regiunii", se spunea in proiectul de regionalizare a Romaniei, la care s-a lucrat ani la rand. Se pare ca nimic nu mai este valabil azi, scrieEnergy-Center.ro.
Bentley Flying Spur V8 S debuteaza la Geneva. Bentley mareste familia lui Flying Spur cu noua versiune V8 S. Aceasta va fi pozitionata intre clasicul V8 si varful de gama W12. Astfel, Bentley Flying Spur V8 S reprezinta alternativa pentru cei care vor senzatii tari, dar nu extreme. Astfel, motorul V8 biturbo de 4,0 litri a fost modificat pentru a produce 521 de cai putere si 680 Nm la 1.700 rpm. In urma acestei cresteri de putere, acceleratia de la 0 la 100 km/h are loc in 4,9 secunde, iar viteza maxima se opreste in dreptul valorii de 306 km/h. In afara acestei modificari, Bentley Flying Spur V8 S vine si cu un motor si o cutie setate catre sportivitate, ceea ce se traduce prin si mai multa agresivitate. Dinamica va fi una impresionanta, suspensiile clasice fiind reglate catre ceva mai multa sportivitate, anuntaAuto-Bild.ro.
Companiile au inchiriat anul trecut mai multe birouri si spatii logistice si industriale decat au fost finalizate. Livrarile de spatii industriale noi au totalizat, anul trecut, circa 160.000 de metri patrati, cu 67,5% peste nivelul din 2014, iar pentru acest an dezvoltatorii au programate spre finalizare proiecte cumuland 240.000 de metri patrati, majoritatea "build to suit" (la cererea chiriasilor), cu peste 40% mai mult decat in 2015, potrivit unui studiu de specialitate. Stocul total de spatii moderne a ajuns, astfel, la finele anului trecut, la 2,1 milioane de metri patrati, din care peste 1 milion de metri patrati in Bucuresti. Stocul a crescut cu 8% comparativ cu 2014, iar la sfarsitul anului ar putea ajunge la 2,35 milioane metri patrati, daca toate proiectele anuntate vor fi livrate. In afara de Bucuresti, dezvoltatorii de spatii logistice si industriale au construit proiecte in Timisoara, Ploiesti, Cluj, Pitesti, Sibiu, Arad si Oradea, informeazaCapital.ro.
Dezvoltatorul CTP investeste 100 de milioane de euro anul acesta in depozite si fabrici in Romania. Cu un portofoliu de aproximativ 400.000 de mp de spatii logistice si industriale, dezvoltatorul CTP are in plan investitii de cel putin 100 de milioane de euro pentru acest an pe piata din Romania. Dupa ce a marcat un an 2015 cu sase achizitii, compania CTP a devenit cel mai mare proprietar de spatii logistice de pe piata locala. Si nu se opreste aici. CTP va continua si in acest an investitiile in dezvoltarea proiectelor din Romania. "In prezent, portofoliul nostru din Romania este de aproximativ 400.000 de mp, iar pentru acest an avem in plan sa investim cel putin 100 de milioane de euro pentru a finaliza anumite proiecte. Proiectele sunt dezvoltate pentru clientii existenti ai CTP. In urmatorii ani, avem in plan sa dezvoltam un portofoliu de un milion de mp de spatii inchiriabile", a declarat pentruEconomica.net, Remon Vos, CEO CTP.
