Cum a devenit Romania tara cu cea mai rapida crestere economica din Uniunea Europeana. In anul 1974, economistul american Arthur Laffer, pe atunci profesor la Universitatea din Chicago, in timpul discutiei cu un jurnalist de la "Wall Street Journal" a schitat cunoscuta sa "Curba Laffer", iar Romania este unul dintre statele care au adoptat principiile sale si a devenit statul cu cea mai rapida crestere economica din Uniunea Europeana. Mai simplu spus, Curba Laffer arata ce se intampla cand un guvern majoreaza semnificativ modul de impozitare. Teoria arata ca rezultatul cresterii impozitelor este o scadere a venturilor. Desi la prima vedere pare ilogic, in realitate nu este asa. Prin impunerea unor impozite mari, contribuabilii nu mai sunt stimulati sa creeze profituri mari, deoarece cea mai mare parte trebuie data la bugetul statului. Micile intreprinderi nu pot suporta situatia si sunt excluse de pe piata de concurenta. Fluxul de capital se reduce si potrivit Curbei Laffer, veniturile din impozite nu cresc, ci se diminueaza, in comparatie cu cele de dinainte de cresterea taxelor, scrieCapital.ro.
Strainii care au cumparat pamant romanesc pe ultima suta de metri inainte de schimbarea legii. Apare un nou latifundiar. Anul acesta s-au efectuat peste 30 de tranzactii cu terenuri arabile mai mari de 30 de hectare. Sase dintre investitori sunt cetateni sau companii inregistrate in afara tarii, care profita de legislatia inca permisiva in ceea ce priveste accesul strainilor la terenul arabil romanesc. Ministerul Agriculturii pregateste un act normativ cu noi restrictii pentru straini. Cetatenii straini continua sa achizitioneze suprafete mari de teren arabil in Romania, profitand de preturile inca mici fata de restul Europei, de calitatea solulului, dar si de permisivitatea legislatiei in vigoare. O analiza realizata deEconomica.netpe baza datelor publicate de Ministerul Agriculturii, institutie obligata prin lege sa faca publice tranzactiile cu terenuri arabile, releva faptul ca din cele 32 de contracte de vanzare-cumparare cu suprafete mai mari de 30 de hectare, sase au fost efectuate de catre investitori straini. Valoarea investitiilor facute de acestia, asa cum reiese din datele centralizate de MADR (care nu includ si loturile mici) se cifreaza la peste 7,7 milioane de lei (aproximativ 1,7 milioane de euro).
Strategia Europa 2020: Unde se afla Romania si Uniunea in raport cu tintele fixate. Romania este departe de tintele nationale fixate prin Strategia Europa 2020 la aproape toate capitolele, cu exceptia energiei din surse regenerabile si reducerea ratei populatiei aflate in risc de saracie sau excluziune sociala, potrivit raportului Comisiei Europene privind rezultatele de parcurs intregistrate de statele membre. Situatia este grava la unii indicatori privind educatia si cercetarea, adica exact cei strans legati de potentialul de dezvoltare viitoare. Strategia Europa 2020 este planul UE pe 10 ani pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. A fost lansata in 2010, dupa criza financiara internationala, si cuprinde tinte pentru mai multi indicatori care vizeaza cinci obiective nationale, informeazaCursdeguvernare.ro.
Kia va lansa un SUV bazat pe Rio. Un sistem hibrid nu este scos din ecuatie. Kia pregateste ofensiva modelelor noi, iar de curand am aflat o serie de informatii cu privire la planurile sud-coreenilor. Conform acestora, Kia va expune in cadrul Salonului Auto de la Paris noua generatie Rio. Dar aceeasi arhitectura va sta la baza unui viitor SUV. Modelul ar urma sa tinteasca direct catre Nissan Juke, iar din punct de vedere estetic vom vedea influente masive generate de Kia Sportage si Niro. Viitorul SUV bazat pe Rio va merge pe noua filozofie de design si nu va incerca sa epateze asemeni lui Soul. In ceea ce priveste motorizarile, viitorul SUV Kia va merge pe clasicele unitati diesel si benzina, dar exista zvonuri care anunta si un sistem hibrid. Conform acelorasi surse, sistemul de propulsie va fi asemanator cu cel de pe noul Niro. Acesta din urma foloseste un motor pe benzina de 1,6 litri si un motor electric. In total, ansamblul hibrid ofera 141 CP si 264 Nm. Totodata, vocile spun ca viitorul SUV nu va primi un sistem de tractiune integrala si se va adresa publicului tanar, scrieAuto-Bild.ro.
Romania, impartita in doua de pretul gazului. De ce Nordul plateste cu 15% mai mult decat Sudul. Pretul gazului pe care il plateste populatia din Romania nu este acelasi pentru toata tara, in ciuda faptului ca este un pret reglementat de ANRE. Jumatate dintre romani platesc mult mai mult decat celalta jumatate. Explicatiile acestui decalaj dintre regiuni vin din anii trecuti , dar tin si de specificul zonal. Concret, exista doi mari furnizori de gaz in Romania, care acopera circa 90% din consumul celor trei milioane de gospodarii legate la reteaua de gaz: E.ON, pentru jumatatea de nord a tarii, Transilvania, Moldova, plus Banatul, si ENGIE(fostul GDF Suez), pentru regiunea Muntenia, fara Dobrogea. De la 1 iulie 2016, clientii E.ON platesc gazul la un pret final, cu TVA, de 151 de lei/MWh, iar clientii ENGIE platesc doar 130 de lei/MWh, mai putin cu 14%. Pretul gazului a scazut, fata de 30 iunie, in cazul E.ON, cu 2,8%, iar in cazul ENGIE, cu 3,2%, anuntaCapital.ro.
Ministerul Economiei a favorizat ilegal firma regelui asfaltului Theodor Berna. Dosarul a ajuns la procurori. Reprezentantii Ministerului Economiei au favorizat in anii trecuti firma Tehnologica Radion in mai multe contracte prin care compania detinuta de omul de afaceri Theodor Berna trebuia sa construiasca mai multe retele de distributie a gezelor naturale in judetul Arges, potrivit unei note de a corpului de control al Ministerului Energiei. Institutia a facut un control la Directia Generala de Petrol si Gaze, care in anii trecuti era in subordinea Ministerului Economiei. In 2010, firma a castigat un contract de concesiune pe 49 de ani pentru serviciul de distributie a gazelor in localitatea argeseana Poiana Lacului. Potrivit contractului, compania trebuia sa faca, in doi ani, investitii de 3,8 milioane de lei in reteaua de distributie. In caz contrar, urma sa plateasca penalitati de 0,1% pe zi de intarziere, din valoarea investitiilor nerealizate. Un an mai tarziu insa, in 2011, Tehnologica Radion a cerut o prelungire cu doi ani a contractului de concesiune. Firma a anuntat ca a realizat doar 71% din lucrari, din mai multe motive: oamenii refuza sa se racordeze la noua retea de gaze, exista confuzii in delimitarea administrativa a localitatilor, iar firma nu mai are bani pentru a continua investitia, informeazaEconomica.net.
