Business Report: Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele Romaniei, de la axa Bucuresti-Londra-Washington, la armata unica europeana; Statul, principalul perdant din insolventa firmei de stat Electrocentrale Bucuresti; Distanta Bucuresti-Cluj, parcursa in 28 de minute la un pret de 25 euro. Nu este cu avionul

de Sebastian Rotaru     HotNews.ro
Luni, 26 septembrie 2016, 3:10 Revista Presei | Business

Business report
Foto: Colaj foto
Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele Romaniei, de la axa Bucuresti-Londra-Washington, la armata unica europeana. In interiorul unei Europe in care, in ciuda apelurilor la coeziune lansate de presedintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par sa se regrupeze in functie de interesul national, Romania cauta apropierea de "nucleul" Uniunii. Iar ideea de unitate pare azi construita in jurul nevoii clamate de aparare colectiva care sa se realizeze cu ajutorul unei armate unice. Idee pe care, din nou, o sprijinim formal. O discutie cu fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu aduce la lumina si importantele nuante de gri care alcatuiesc tabloul european in care Romania incearca sa isi gaseasca cel mai bun loc cu putinta. cursdeguvernare.ro: Presedintele Iohannis a declarat ca dorinta Romaniei in noul context european de dupa Brexit este de a fi aproape de nucleul Uniunii Europene. Care ar fi imaginea si consistenta acestui nucleu? Cristian Diaconescu: Cred ca intentia presedintelui a fost aceea de a consacra Romania in acel nucleu de decizie care, in mod solidar, are raspunsuri la multiplele categorii de riscuri si amenintari cu care se confrunta Europa - de la crizele legate de refugiati pana la criza euro, trecand prin razboiul informatic, razboiul hibrid, lupta impotriva terorismului, anunta Curs de Guvernare.

Statul, principalul perdant din insolventa firmei de stat Electrocentrale Bucuresti. Trei sferturi din datoriile cu care Electrocentrale Bucuresti intra in insolventa sunt catre entitati ale statului: Fiscul, Romgaz si Transgaz. Electrocentrale Bucuresti, cel mai mare producator de energie termica din Romania, si-a cerut insolventa, ca urmare a faptului ca principalul sau client, regia de distributie a energiei termice Radet Bucuresti, si-a cerut la randul sau insolventa. Radet are catre Electrocentrale o datorie de 3,6 miliarde de lei, reprezentand contravaloarea energiei termice livrate, dar neplatite. Din aceasta cauza, Electrocentrale Bucuresti (Elcen), are la randul ei datorii de 1,6 miliarde de lei catre furnizorii de gaze si catre buget, bani pe care nu i-a putut plati pentru ca nu i-a primit de la Radet si s-a vazut nevoita sa isi ceara ea insasi insolventa. Radet este detinuta de Primaria Capitalei, iar Elcen de Guvern, prin Ministerul Economiei. Daca insolventa Electrocentrale va fi aprobata de Tribunal, primul la masa credala ar fi tot statul. Potrivit datelor trimise de companie redactiei Economica, Elcen are cele mai multe datorii catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), circa 800 de milioane de lei, asadar taxe si impozite neplatite.  

Distanta Bucuresti-Cluj, parcursa in 28 de minute la un pret de 25 euro. Nu este cu avionul. Hyperloop, un mijloc futurist de transport inventat de miliardarul din Silicon Valley Elon Musk, este prezentat in aceasta perioada la Berlin, la Innotrans, cel mai mare targ international pentru tehnologie de transport. Acesta promite calatorii rapide pe distante lungi, supertehnologizate, la superviteze si la superpreturi. Faptul ca pasagerii se urca in capsule ce sunt apoi propulsate printr-un tub poate sa nu para prea atragator, inca realizatorii Hyperloop declara ca acesta va schimba radical modul in care gandim astazi transportul si ar putea deveni realitate pana in 2020. ''Nu suntem nici tren, nici masina, nici avion'', a spus Bibop Gresta, director executiv la Hyperloop Transportation Technologies (HTT), una dintre firmele care se intrec la targul de la Berlin pentru a da viata acestui vehicul care sa parcurga distante mari in doar cateva minute, scrie Agerpres. Oamenii de stiinta viseaza de multa vreme sa reuseasca sa infranga rezistenta aerului - reducand in mod considerabil energia de care e nevoie pentru transportul de mare viteza - si sa puna in miscare vehicule de transport de pasageri printr-un vacuum. Insa, Musk, magnatul PayPal care pariaza pe rachete, cu SpaceX, si pe vehiculele electrice, cu Tesla, a insuflat viata in aceasta idee, in 2013, cu o lucrare ce aduce in prim-plan ''al cincilea mod de transport'', infromeaza Capital.

Skoda Octavia II de la 4.000 de euro: Nimeni nu are nevoie de atat spatiu. A doua generatie a Skoda Octavia este foarte cautata. Iar acum are si preturi convenabile. In parcarea de la IKEA, ca si pe autostrada, Skoda Octavia este la fel de competenta. Cu un volum de incarcare intre 580 si 1.630 de litri, cele mai multe canapele si dulapuri incap fara probleme in portbagaj, iar dieselul puternic este apreciat nu numai de catre personalul din vanzari. Skoda Octavia este o prezenta vizibila pe sosele, de peste 20 de ani. Vechea imagine de brand ieftin a fost de mult uitata, iar asta se datoreaza influentei puternice a marcii Volkswagen: sub caroseria originala de break regasim, de fapt, tehnologia unui Golf. Cu toate acestea, Octavia a flirtat mereu cu clasa medie, unde si-a gasit multi fani ca o alternativa mai ieftina si mai muncitoreasca a lui Passat, potrivit Auto-Bild.ro.

Punctul de plecare al strategiei de tara: Forta de munca. O comparatie a angajarilor cu structura europeana. Strategia de tara se va axa inevitabil pe politici duse de stat asupra celor trei factori care intervin in procesele economice: munca, resursele naturale si capitalul (financiar, utilaje si tehnologii). Dintre acestea, data fiind preponderenta capitalului privat (in acest moment preponderent controlat din strainatate), care decide asupra resurselor, capitalului si tehnologiilor de fabricatie, maximum de efect al politicilor publice se mai poate obtine asupra capitalului uman. Pe fondul declinului demografic si al plecarilor masive la munca in strainatate, forta de munca conditioneaza si va conditiona tot mai puternic cresterea economica sustenabila pe termen lung. Teoria spune ca se poate imbunatati calitatea acestuia (dezvoltare de tip intensiv, cu cresterea competentelor, a ratei de educatie tertiara etc.) si/sau cantitatea ( dezvoltare de tip extensiv). Problema, in conditiile liberei circulatii a fortei de munca pe piata unica, este ca ar fi laudabil si se poate lucra cu rezultate bune la prima varianta, dar pe final nu se va sti clar in beneficiul cui. De fapt, Romania mai are rezerve de exploatat la cantitatea de munca angajata in economie, iar asta in corelatie cu disponibilul de forta de munca existent si ramas in tara, relateaza Curs de Guvernare.

Moldova, regiunea din tara cu cea mai mare crestere a productiei de vin anul acesta. Productia nationala de vin in acest an va fi in jurul cantitatii de 4 milioane de hectolitri, cu circa 11% mai mare decat anul trecut, cea mai mare crestere a productiei, de 20%, fiind inregistrata in zona Moldovei, potrivit unui comunicat al Patronatului National al Viei si Vinului, remis, duminica, Agerpres. Anul trecut s-au obtinut 3,6 milioane de hectolitri, in scadere fata de anul 2014, cand s-au produs 3,7 milioane de hectolitri, si fata de 2013, cand s-a inregistrat o productie de 5,1 milioane de hectolitri. Din punct de vedere calitativ, acumularile de zaharuri din struguri sunt proprii obtinerii vinurilor de calitate in acest an, mentioneaza producatorii. Totodata, ei arata ca se inregistreaza diferente semnificative de medie cantitativa de struguri la hectar atat intre regiunile viticole, cat si intre producatorii aflati in acelasi areal. Aceste diferente sunt create de doi factori: conditiile climatice si atentia data aplicarii eficiente a tratamentelor fitosanitare. "Pe acest ultim considerent semnalam faptul ca producatorii care si-au facut la timp aceste tratamente au productii foarte bune, nefiind afectati de mana sau de fainare. Principala provocare a acestei campanii este gasirea fortei de munca sezoniere", au subliniat producatorii de vinuri", noteaza Economica.

Mai mult de o treime dintre antreprenori sustin ca au restante la intretinere. 16% au spus chiar ca nu-si pot asigura o masa consistenta. 
Mai mult de o treime din intreprinzatorii si patronii chestionati de Institutul National de Statistica (INS) in cadrul unui studiu au afirmat ca nu reusesc sa plateasca la timp facturile de intretinere a locuintei sau ratele bancare si unii au spus chiar ca nu-si pot asigura o masa consistenta Din datele prezentate de INS in studiul "Conditiile de viata ale populatiei din Romania", consultat de Mediafax, reiese ca majoritatea liderilor mediului de afaceri duc un trai indestulator, dar si ca exista o minoritate puternic afectata de neajunsurile saraciei. Potrivit INS, 45,8% din gospodariile conduse de oamenii de afaceri ("lucratori pe cont propriu, inclusiv patroni", in terminologia studiului citat) se confrunta cu dificultati mari si foarte mari in acoperirea cheltuielilor curente si 38,7% nu-si pot acoperi la timp cheltuielile legate de locuinta sau de plata ratelor bancare, noteaza Business Magazine.


Citeste mai multe despre   






















5242 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version