Cifrele productivitatii muncii si consecintele lor concrete: campioni europeni la crestere procentuala, mediocri la crestere absoluta.Potrivit Eurostat, Romania este campioana UE a cresterii procentuale a productivitatii muncii in ultimii zece ani, cu un plus de 42%. Am reusit sa devansam la numarul de euro rezultati pe ora lucrata Lituania ( +36%), Slovacia (+34%), Polonia (+31%) si Bulgaria (+30%). Astfel, de la 5,7 euro in 2005 am urcat pana la 8,1 euro pe ora in 2015 (vezi tabelul). Vestea buna fiind deja data, sa vedem care sunt vestile mai putin bune. Dat fiind nivelul foarte mic de plecare, nici macar in aceste conditii nu am reusit sa ajungem la productivitatea muncii inregistrata in urma cu zece ani in Polonia sau in tarile baltice. Ceea ce exprima destul de elocvent decalajul de dezvoltare pe care il avem de recuperat nu fata de Occident ci fata de colegele din fostul Bloc Estic. Datele statistice europene arata ca ne situam in prezent cu eficienta activitatilor economice derulate undeva la jumatate fata de Cehia si cu 40% sub nivelul din Polonia. Sau, daca vreti, stam de doua ori si jumatate mai slab decat Grecia, singurul stat din UE care nu a reusit sa-si imbunatateasca acest parametru esential pentru economie iar consecintele se vad din plin, scrieCurs de Guvernare.

Business reportFoto: Colaj foto

Ce se intampla cu taxele la 1 ianuarie 2017 daca fortele politice vor esua sa faca un guvern nou.Codul fiscal actual prevede modificari esentiale de taxe la 1 ianuarie 2017. Scaderea TVA, scaderea accizelor pe benzina si motorina si eliminarea taxei pe constructii speciale, concomitent, ar lasa o gaura consistenta in veniturile bugetare, mai ales ca se suprapun adoptarii politice a reducerii CAS. Guvernul Ciolos si-a asumat ca nu va schimba Codul fiscal pana la finalul mandatului. Astfel, daca fortele politice care ies in fata la alegerile generale nu se pun de acord asupra unui guvern pana la 1 ianuarie, Codul actual isi produce efectele. Cat de probabil este sa asistam la un astfel de scenariu? Revenirea TVA la 19%, eliminarea supra-acizei de 7 eurocenti pe litru si eliminarea taxei pe stalp s-ar produce automat, potrivit Codului fiscal actual, la 1 ianuarie 2017, daca Romania nu va avea un guvern nou, rezultat in urma alegerilor generale din 11 decembrie. Actualul guvern nu doreste sa opereze amanari ale acestor masuri, asa cum a facut in 2016, argumentand ca asumarea lor trebuie facuta de viitorul guvern, in contextul adoptarii bugetului pe 2017, potrivitEconomica.

Parlamentarii vor sa taie amenzile pentru deseuri nereciclate. Pericolul crizei in constructii scade.Senatorii sunt la un pas de modificarea legii care reglementeaza reciclarea deseurilor, in sensul reducerii penalitatilor aplicate producatorilor care nu ating tintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg. Legea a starnit revolta producatorilor de materiale de constructii, care avertizau lunile trecute cu o criza de proportii. Criza a fost declansata anul trecut, dupa ce Administratia Fondului de Mediu (AFM) a amendat cu sume colosale Organismele de Transfer de Responsabilitate (OTR), responsabile de realizarea tintelor obligatorii de reciclare a deseurilor industriale, pentru ca acestea nu si-au facut treaba. In plus, in noiembrie 2015, presedintele Klaus Iohannis a avizat modificarea legii care reglementeaza reciclarea deseurilor in sensul punerii disfunctionalitatilor create de OTR-uri in carca producatorilor. Acestia sunt penalizati cu 2 lei/kg de ambalaj in cazul in care nu se indeplinesc tintele de reciclare de 60% din volumul de ambalaj utilizat. In expunerea de motive a senatorilor se mentioneaza faptul ca aceasta contributie de 2 lei/kg, datorata Fondului de Mediu, este extrem de impovaratoare, conducand la costuri ce nu pot fi sustinute de firme, ceea ce va genera o serie de intrari in insolventa, in special in cazul micilor producatori locali sau al companiilor aflate intr-un echilibru financiar precar. "Mentinerea prezentului cadru legislativ va adanci criza actuala a sistemului", precizeaza initiatorii modificarii legislative. Actiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalitatii de la 0,3 lei/kg, cat au cerut initiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusa marti pe ordinea de zi a Senatului insa nu a fost votata din lipsa de cvorum, relateazaCapital.

Industria eoliana romaneasca inregistreaza pierderi de 4 miliarde lei.Creditul pentru construirea unei centrale care functioneaza 20 de ani poate fi rambursat abia in 30 de ani, anunta asociatia de profil. Un studiu elaborat strict pe baza situatiilor financiare depuse de companii la Registrul Comertului releva rezultate ingrijoratoare pentru investitiile din domeniul producerii energiei electrice din surse eoliene care, totalizand aproximativ 5 miliarde de euro, reprezinta, de departe, cea mai importanta investitie din sistemul energetic romanesc de dupa anul 1989, arata organizatia Romanian Wind Energy Association (RWEA) intr-un comunicat remis redactiei. "In lipsa modificarilor legislative care sa vina in sprijinul investitorilor, pierderile nete ale industriei eoliene au crescut anul trecut cu 1,9 miliarde de lei, totalizand circa 4 miliarde lei (aproximativ 900 milioane de euro), cumulat in anii 2014 si 2015", a mentionat asociatia. Raportul "Analiza perfor-man-tei financiare si a pozitiei de bilant a industriei eoliene din Romania in anul 2015" arata ca sectorul energiei din surse regenerabile este in blocaj financiar. Pentru a rambursa creditele accesate in vederea construirii centralelor eoliene sunt necesari 30 de ani, in conditiile in care durata de viata a unei centrale este de 20 de ani, sustine cercetarea. "Industria eoliana, ca, de altfel, intregul sector al energiei din surse regenerabile, este in suferinta. Investitorii sunt prinsi ca intr-un carusel: au continuat sa acumuleze mari pierderi in anul 2015, activele acestora se tot devalorizeaza, au ajuns in imposibilitatea de a rambursa creditele. Dovada sunt datele prezentate in studiul realizat de E&Y", a mentionat Claudia Brandus, presedinte RWEA, potrivitRomania Libera.

Seat Ateca Cupra - crossover cu 300 CP.Spiritul sportiv pe care producatorul spaniol il are in ADN, combinat cu succesul de care are parte primul SUV din istoria marcii Seat vor duce la nasterea unui nou model de performanta, care va purta apelativul Cupra. In momentul de fata nu avem multe informatii, dar avem primele poze cu una dintre versiunile preserie, fara ca aceasta sa fie acoperita de camuflaj. La prima vedere este evidenta personalizarea pe care Seat Ateca Cupra a primit-o din partea inginerilor care lucreaza pentru divizia de performanta. Ateca Cupra primeste jante speciale, elemente de caroserie redesenate si un sistem de franare dezvoltat de Brembo, dar si o superba culoare gri mat. Despre motorizare se pot face doar supozitii, dar este de asteptat ca Seat Ateca Cupra sa primeasca acelasi motor 2.0 TFSI pe care il vedem la Leon Cupra, intr-o versiune de putere de 300 CP. Sistemul de tractiune integrala va fi oferit in dotarea de serie, spuneAuto-Bild.ro.

Nedreptatea pensiilor speciale: 16 milioane de oameni si 800.000 de firme platesc 170 mil. euro pentru 8.000 de privilegiati.Peste 63,78 de milioane de lei am platit, in total, in luna august doar din bugetul de stat pentru pensiile de serviciu ale celor aproape 8.000 de pensionari de lux ai Romaniei. Fiecare roman si fiecare firma care plateste taxe cotizeaza obligatoriu cu 170 de milioane de euro intr-un an la pensiile de serviciu ale pensionarilor privilegiati. In luna august, 7.989 de romani au incasat pensie de serviciu, potrivit informatiilor statistice publicate lunar de Casa Nationala de Pensii (CNPP). De acest privilegiu reglementat printr-o serie de legi beneficiaza fosti procurori, judecatori, personal civil navigant din aviatia civila, auditori publici externi ai Curtii de Conturi, personal diplomatic si consular, parlamentari, personalul auxiliar din parchete si instante. Pentru acestia am platit doar de la bugetul de stat peste 63,78 de milioane de lei in luna august, au comunicat oficialii Casei Nationale de Pensii pentruEconomica.

Proiect Ministerul Educatiei - Facilitati fiscale pentru companiile care incheie parteneriate pentru invatamantul profesional.Ministerul Educatiei a lansat in dezbatere publica un proiect privind dezvoltarea invatamantului profesional - dual, in baza caruia operatorii economici care incheie contracte de parteneriat cu unitatile de invatamant ar putea beneficia de o serie de facilitati. O prima forma a documentului a fost lansata in luna mai 2016. Proiectul Ministerului Educatiei prevede ca operatorii economici care incheie contracte de parteneriat cu unitatile de invatamant beneficiaza de facilitati la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale. "Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se pot organiza unitati de invatamant de stat cu personalitate juridica cu efective mai mici de elevi, dar nu mai putin de 100 de elevi care sa ofere educatie si formare profesionala prin invatamant profesional. In scopul finantarii activitatii unitatilor de invatamant, prin hotarare a Guvernului, se aproba standarde de cost si de calitate, avizate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si de Ministerul Finantelor Publice", potrivit proiectului. Unitatile in care se organizeaza invatamant profesional sunt stabilite de inspectoratele scolare, cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale, a Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, avand in vedere tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale, judetene si locale privind invatamantul profesional si tehnic, precum si pe baza solicitarilor operatorilor economici interesati in formarea profesionala prin invatamantul profesional, mai arata proiectul, spuneCurs de Guvernare.