Salariile din Romania pe domenii de activitate, relativ la practica UE. Doar in trei sectoare de activitate salariile din Romania s-au ridicat la nivelul permis de PIB-ul exprimat in euro la preturile de piata, potrivit unei cercetari intreprinse de Eurostat pentru toate statele membre in baza datelor ramase definitive pentru 2014 si publicata in aceasta saptamana. Cele trei domenii erau industria miniera, sectorul financiar-bancar si cel de informatii si comunicatii. La momentul colectarii datelor statistice, PIB-ul Romaniei era de 7.600 de euro pe locuitor fata de o medie de 27.600 euro pe locuitor la nivelul UE, ceea ce reprezenta un raport de 27,5% care se putea regasi si la nivelul salariilor platite. Dincolo de decalajele salariale fata de tarile mai dezvoltate din Occident sau din fostul bloc socialist, se poate remarca la noi o diferentiere destul de evidenta a acestor declaje pe domenii de activitate, noteazaCurs de Guvernare.
Taxarea PFA in Romania, mai mare decat cea din Germania si Regatul Unit. Consiliul Fiscal a realizat o analiza comparativa a venitului net obtinut de PFA la nivelul tarilor din membre UE in anul 2015. Desi scazuta, povara fiscala in Romania este mai mare ca in tari precum Germania si Regatul Unit. PFA-urile din Romania au o povara fiscala mare, raportat la venituri. Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Fiscal, insa, tara noastra e pe locul 22 in topul celor 28 de state membre, la capitolul povara fiscala. Pentru realizarea analizei s-a luat in calcul venitul mediu brut anual ca baza impozabila. Iar contributiile si impozitul pe venit sunt darile luate in calcul. Pe ultimul loc, respectiv cu cele mai mici taxe este Germania, acolo unde povara fiscala reprezinta 21% din veniturile brute ale unui PFA. In Romania diferentele sunt foarte mici fata de cea mai puternica economie din UE, cand vine vorba de totalul darilor la stat, raportat la incasari. Mai exact, 29% din veniturile unui PFA merg catre stat din taxe, respectiv impozit pe venit si contributii. Insa daca ne uitam la incasari, vedem diferente foarte mari, potrivitCapital.
Eliminarea plafoanelor la CAS si CASS a crescut costurile cu forta de munca. Romania, pe locul trei in lume ca dificultate in recrutare. Eliminarea plafoanelor la contributiile sociale reprezinta un obstacol in plus pentru angajatorii din Romania, in contextul in care tara a devenit a treia piata din lume ca dificultate in recrutare, dupa Japonia si Taiwan, considera reprezentantii EY Romania. Potrivit acestora, eliminarea plafoanelor la CAS (contributia la pensie) si CASS (contributia la sanatate) pentru angajatii cu un salariu brut de peste 5 salarii medii pe economie a condus la cresterea costurilor cu forta de munca. 'Avand in vedere ca Romania a devenit - conform unor studii recente - a 3-a piata din lume ca dificultate in recrutare (dupa Japonia si Taiwan), mediul de business romanesc este expus unei situatii de costuri crescute, combinata cu o disponibilitate redusa a fortei de munca pe piata autohtona', se arata intr-un comunicat al companiei emis pe baza dezbaterilor din cadrul celei de-a XI-a editii a Conferintei anuale de fiscalitate EY, scrieEconomica.
Dacia Grand Duster: un SUV romanesc cu sapte locuri. Dacia pregateste o versiune cu sapte locuri a lui Duster, care ar putea sa se numeasca Grand Duster. Premiera viitorului model va avea loc anul viitor. Dacia lucreaza asiduu la viitoarea generatie a lui Duster, care va ajunge la cumparatori spre sfarsitul acestui an. Potrivit colegilor de la AutoExpress, o versiune cu sapte locuri este, de asemenea, pregatita sa ia cu asalt piata, dar din 2018. Aceasta va avea un design asemanator cu al modelului cu cinci locuri, dar ampatamentul marit ii va permite sa concureze in segmentul imediat superior, impotriva unor rivali puternici ca Seat Ateca sau Kia Sportage. Dupa cum se poate observa din imaginile realizate pe calculator de colegii de la AutoExpress, Grand Duster (dar si versiunea cu cinci locuri) abandoneaza forma utilitara a generatiei actuale si adopta un nou limbaj de design, mai fluid, care aminteste usor de Nissan Qashqai sau Renault Kadjar, relateazaAuto-Bild.
De ce au ales investitorii vestici sa ridice proiecte rezidentiale premium in Romania. Investitorii vestici incep sa se uite si cu un alt ochi la rezidentialul romanesc, care in ultimii doi-trei ani a crescut (din nou) ca un Fat-Frumos din poveste. Ce vad ei acum? "Din punct de vedere economic, Romania si Bucurestiul cresc in continuare. Credem ca acest lucru inseamna ca si piata de real estate se va dezvolta in urmatorii ani", e previziunea-pariu pe care o face Orjan Hansson, un investitor suedez care construieste un complex de case in zona lacului Snagov, denumit Satul Scandinav. In contextul unei cresteri economice de 5% si al unor prognoze care indica si in urmatorii ani un avans destul de consistent al PIB-ului, mai multi dezvoltatori olandezi, suedezi sau belgieni au decis in ultima vreme sa investeasca, alaturi de parteneri romani, in proiecte care tintesc segmentul rezidential, in special middle-up, premium sau chiar pe cel al caselor de vacanta, arataNewMoney.
Companiile de stat si regiile autonome vor fi obligate sa verse la buget 90% din profitul net pe 2016. Societatile nationale, companiile nationale, societatile cu capital integral sau majoritar de stat precum si regiile autonome vor fi obligate sa transfere la bugetul de stat cel putin 90% din profitul net realizat anul trecut. Guvernul Grindeanu are in vedere mandatarea reprezentantilor statului in Adunarea generala a actionarilor sau in Consiliul de administratie, dupa caz, la societatile nationale, companiile nationale si societatile cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, in vederea luarii masurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2016 sub forma de dividende sau varsaminte la bugetul de stat, anuntaProfit.
Pana la Brexit, Romania va mai plati cel putin 2 miliarde de lei la bugetul UE pentru rabatul acordat Marii Britanii. Statul roman contribuie anual la bugetul UE cu sume de ordinul sutelor de milioane de lei pentru a finanta rabatul acordat Marii Britanii, tara care a votat in vara anului trecut sa paraseasca blocul european. Ministerul Finantelor estimeaza, intr-un raport, ca Romania va continua sa contribuie in contul rabatului pentru Marea Britanie, intr-un ritm de aproximativ 500 de milioane de lei anual, in urmatorii patru ani. Romania va contribui in acest an la bugetul Uniunii Europene pentru finantarea la rabatul acordat Marii Britanii cu suma de 468,75 milioane de lei (104 milioane de euro), dupa ce a virat, pentru anul trecut, 461,6 milioane de lei, potrivit estimarilor Ministerului Finantelor cuprinse in raportul privind situatia macroeconomica pe anul 2017 si proiectia pe anii 2018-2020, mentioneazaEconomica.
