Veniturile nu mai fac fata cheltuielilor cu pensiile si salariile bugetarilor. Bugetul pe 2017 este contestat atat de specialisti din opozitie, cat si de fostul sef al ANAF, Gelu Diaconu, pus si mentinut de Ponta.Povara bugetara a platii salariilor, pensiilor, dar si a ajutoarelor sociale a ajuns atat de mare, incat suma necesara pentru onorarea acestor obligatii a ajuns sa depaseasca cu aproape 20% toate veniturile incasate din taxe si impozite. Majorarile repetate de pensii si salarii, dar si cresterea numarului beneficiarilor de ajutoare sociale produc dezastru in executia bugetara. Asa cum arata cifrele la doua luni, falia intre ceea ce colecteaza statul, prin ANAF, din taxele si impozitele percepute populatiei si companiilor (venituri fiscale) si ceea ce cheltuieste pe obligatiile mai sus amintite se adanceste. Numai cheltuielile cu plata salariilor si a ajutoarelor sociale in lunile ianuarie-februarie din acest an au ajuns la 24,98 miliarde de lei, in crestere cu peste 10% fata de perioada similara a anului trecut. In acelasi timp, veniturile fiscale, cea mai importanta sursa a incasarilor bugetare, au fost de doar 20,8 miliarde lei. Ingrijorator este ca acestea sunt in continuare sub nivelul de anul trecut, respective cu 5,6% in primele doua luni din 2017. Asadar, tot ce se incaseaza din taxe nu ajunge decat pentru a plati 83% din suma necesara salariilor si cheltuielilor de asistenta sociala (in principal pensii), anunta Romania Libera.

Business reportFoto: Colaj foto

Cum se manipuleaza bursele prin WhatsApp. Sistemele de mesagerie permit operatiuni in afara sistemului de comunicare permis de banci. WhatsApp e un mediu bun, atata vreme cat mesajele sunt criptate si nu pot fi interceptate. Iar atunci cand se transmit informatii sensibile exista ceva si mai bun, Signal. Utilizatorii au siguranta ca mesajele sunt distruse automat dupa 5 secunde, suficient cat sa fie dezvaluita o informatie confidentiala fara a exista o dovada dupa aceea. Pentru a complica si mai mult urmarirea mesajelor, unii folosesc aplicatii in limbi straine, precum WeChat, retea de mesagerie instant din China. Traderii au grupuri organizate pe WhatsApp in functie de portofolii, de interese, totul pentru a comunica chipurile eficient, dar de fapt mult dincolo de ceea ce este permis, scrie Digi 24.

Bucuresti, insula de bunastare a UE "de viteza a doua", are culoarea Europei bogate. Oficial, a trecut peste Berlin. Potrivit datelor privind PIB-urile regionale per capita, publicate de Eurostat, Bucuresti ar fi singura insula din Europa Centrala si de Est care se compara cu zonele cele mai bune ale Europei bogate. Oficial, regiunea Bucuresti Ilfov, a trecut peste regiunea Berlinului la pib pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare.Calculat in termeni de paritate a puterii de cumparare, PIB/locuitor a fost, in 2015, de 39.400, adica 36% peste media europeana. La acest capitol, Bucuresti-Ilfov sta mai bine decat multe zone din Europa Occidentala. Este, de exemplu, peste regiunea Berlinului, (PIB de 35.600 de euro pe cap, nominal, dar de 34.400, calculat la paritatea puterii de cumparare), adica doar 19% peste media Uniunii Europene. Bucuresti-Ilfov este cu mult si peste Atica, regiunea care inglobeaza capitala Greciei, Atena, si periferiile sale, acolo unde PIB/locuitor calculat la paritatea puterii de cumparare este de doar 26.800, adica mai putin decat media UE, doar 93% din aceasta valoare. La fel, capitala Romaniei este peste regiunea capitalei Italiei, Roma. Lazio, regiunea care cuprinde capitala Italiei avea, in 2015, un PIB/locuitor de 31.800, adica doar 10% peste media UE, anunta Economica.net.

Consortiul austriac Kostmann, prezent la Oradea de 10 ani, a renuntat la participatiile din Romania. Consortiul austriac Kostmann, cu afaceri in industria constructiilor, productia si rafinarea materiilor prime si in industria de transport, prezent la Oradea de 10 ani, printr-un parteneriat cu firma Readymix, administrata de milionarul Liviu Luca, si avand sucursale si in Ungaria, Slovenia si Slovacia, a renuntat la participatiile din Romania, in valoare nominala de 1,7 milioane euro, in favoarea partenerului local. Surse din firma au declarat pentru Profit.ro ca austriecii s-au retras deoarece nu au mai dorit sa investeasca. Tot in aceasta luna, britanicii de la Alison Hayes, care produc in Romania haine pentru retaileri internationali precum Primark sau Debenhams, vor inchide fabrica din Urziceni, unde lucreaza peste 350 de angajati, un document oficial indicand ca britanicii isi explica decizia, printre altele, prin faptul ca ii costa mult transportul angajatilor, iar multi dintre acestia nici nu vin la munca, iar Constantia Flexible, grup austriac specializat in fabricarea de ambalaje, isi inchide fabrica de langa Bucuresti, operatiune in urma careia 90 de angajati vor ramane fara loc de munca.

Salile de sport, mai aglomerate ca niciodata. Sunt romanii mari amatori de sport pentru intretinere? Desi statisticile ne plaseaza la coada Europei, tendinta e de crestere. Dupa o iarna lunga, salile de sport - fie ca vorbim de cele din categoria "fitness", fie ca ne oprim la cele care includ piscine sau alte activitati recreative, devin neincapatoare la orele de varf. Altfel spus, dimineata si seara, dupa inchiderea programului de lucru, abia daca mai gasesti un loc. "In comparatie cu restul anului, pentru noi, primul trimestru este cel mai bun in ceea ce priveste achizitia de noi abonamente si reinnoirea celor vechi. In medie, numarul de abonamente creste cu pana la 15%, a declarat pentru Capital Kent Orrgren, CEO World Class Romania. Asadar, desi statisticile spun ca doar 6% dintre romani practica sport cu regularitate (si ne aflam, cumva, in coada clasamentului la nivel european), totusi tendinta este de crestere. Astazi, multe dintre companiile care au deschis sali de sport - si luam in calcul doar sportul pentru intretinere - au planuri pentru extindere si investesc zeci de mii de euro in aparate performante. Pe de o parte, publicul tinta il reprezinta persoanele fizice, care-si platesc cu regularitate un abonament, iar pe de alta sunt companiile care investesc pentru proprii angajati, "clientii corporate", relateaza Capital.

Michelin continua investitiile din Romania. Uzina de la Zalau va avea o capacitate de productie mai mare cu 50%. Sunt planuite si angajari. Michelin a anuntat ca va investi 60 de milioane de euro in uzina de cord metalic din Zalau. Scopul acestei investitii consta in cresterea capacitatii de productie cu 50% pana in 2019 (60.000 de tone de cord metalic pe an). In urma acestei investitii, Michelin va genera alte 140 de locuri noi de munca. In prezent, uzina are 350 de angajati. Peste 90% din productia de cord metalic de la Zalau merge la export, uzina de pe pamant romanesc contribuind la fabricarea de anvelope din mai multe unitati Michelin din Europa, America si Asia, scrie Auto Bild.

Gigantul francez Capgemini se extinde in Romania: deschide un birou la Suceava si angajeaza pana la 160 de persoane. Grupul francez Capgemini, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata globala de servicii de outsourcing (IT si BPO) si de consultanta de business si in tehnologie, isi extinde afacerile in Romania, urmand sa deschida in perioada imediata un nou birou pe piata locala, de aceasta data la Suceava, astazi avand sedii in Bucuresti si Iasi. Pentru acest birou, francezii vor angaja, in prima faza, pana la 160 de persoane, procesul de recrutare urmand sa inceapa in urmatoarele zile. Compania cauta specialisti in IT, managementul infrastructurii, asistenta clienti si management de proiect, care cunosc cel putin o limba straina: engleza, franceza, spaniola sau italiana, anunta profit.ro.