Business report: Refugiatii care vin pe Marea Neagra baga spaima in turistii de pe navele de croaziera; Agricultura bate bursa. SIF Moldova pariaza pe afine, despre care spune ca au un randament peste cel al piatei de capital; Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal: Investitorii au inceput sa priveasca Romania cu reticenta

de M.I.     HotNews.ro
Sâmbătă, 16 septembrie 2017, 3:45 Revista Presei | Business

Business report
Foto: Hotnews
Refugiatii care vin pe Marea Neagra baga spaima in turistii de pe navele de croaziera. Cresterea masiva a numarului de refugiati care sosesc in Romania traversand Marea Neagra  loveste si in turism. Companiile care opereaza navele de croaziera tind sa scoata Romania din circuitele turistice. Romania pierde anual milioane de euro pentru ca navele de croaziera cu turisti straini trag mult mai rar in Portul Constanta. In principal, spun expertii, situatia este cauzata de serviciile precare oferite turistilor. Dar nu este doar asta. Folosirea rutei pe Marea Neagra de catre tot mai multi refugiati, dar si atentatele din Turcia, determina companiile care opereaza croazierele sa evite intreaga zona a Marii Negre. Numai in ultima luna au patruns ilegal in Romania aproape 500 de refugiati, salvati de politistii de frontiera din Marea Neagra. Specialistii in securitate estimeaza ca afluxul refugiatilor pe Marea Neagra va creste constant, chiar daca aceasta ruta este "neprietenoasa". Astfel, ruta Marii Negre este una grea si periculoasa din cauza conditiilor meteo des schimbatoare si a apei foarte reci, dar si a numeroaselor sisteme de monitorizare militare. Anul acesta abia 14 nave de croaziera au indraznit sa mai opreasca in Portul Constanta. Varful istoric a fost atins in 2014, cand 92 de nave cu peste 70.000 de pasageri au acostat la Constanta, relateaza Adevarul.

Agricultura bate bursa. SIF Moldova pariaza pe afine, despre care spune ca au un randament peste cel al piatei de capital. SIF Moldova isi extinde afacerea cu afine, cumparata in 2015 de la Liciniu Lupu, cel care a primit o indemnizatie de 35.000 de euro pentru cresterea copilului. SIF Moldova anunta in 2015 o investie de 2,5 milioane de euro intr-o afacere cu afine, cumparata de la Liciniu Lupu, omul de afaceri sibian, care pentru cateva luni a primit o indemnizatie de crestere a copilului de 35.000 de euro. De atunci, SIF Moldova a continuat sa extinda operatiunile fermei de afine, o afacere care poate aduce un profit anual de 20.000 de euro pe hectar. SIF estimeaza ca recuperarea investitiei se va realiza din dividende, rambursari de capital si vanzarea investitiei in circa zece ani. "Proiectiile financiare estimeaza un randament superior pietei de capital", se mai arata in raport. Pentru exinderea fermei de afine, au fost cumparate noi terenuri in comunele Vistea (5 ha) si Mandra (44 ha), din judetul Brasov. Terneul din Mandra a fost cumparat anul acesta, iar pentru achizitie, SIF a operat o majorare de capital de 570.000 de euro. "Prin aceasta extindere, suprafata totala a terenurilor incluse in acest proiect a ajuns la 75 ha, din care 17 ha sunt plantatii existente, iar 45 ha sunt in curs de infiintare de noi plantatii", se arata in raportul financiar la sase luni al SIF Moldova, potrivit Economica.net.

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal: Investitorii au inceput sa priveasca Romania cu reticenta.
Este foarte dificil sa le explici unor investitori, in special straini, de ce statul a ales sa reintroduca supraacciza la carburanti la mai putin de un an de la eliminarea ei. Romania este perceput drept extrem de instabila si lipsita de predictibilitate, a declarat Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, joi, la o conferinta organizata de Finmendia, adaugand ca nu este normal ca la cativa ani de la rescrierea Codului Fiscal, toate taxele si impozite sa fie readuse in discutie. Constrangerile bugetare au redus masiv investitiile publice, insa nici investitiile private nu sunt la parametri optimi, argumenteaza economistul. Investitiile straine directe din primele sapte luni ale anului au fost de 2,4 miliarde de euro, in scadere cu 17% fata de aceeasi perioada din 2017, reiese din datele publicate miercuri de Banca Nationala a Romaniei (BNR). "Rational vorbind, singurul argument care ar putea sa justifice o asemenea evolutie este faptul ca nu au incredere si nu au incredere din cauza ca sunt foarte multe incertitudini fiscale. Chiar daca e o crestere foarte mare, nu faci o investitie pe termen lung uitandu-te doar la cresterea economica din 2017. Te intereseaza si ce se intampla in anii urmatori, iar noi astazi, in Romania avem o impredictibilitate foarte mare, creata de aceste discutii legate de tot ceea ce inseamna constructie fiscal-bugetara. Noi am pus in ultimele luni pe masa discutiei toate taxele si impozitele (...) Punem in discutie totul, din nou", avertizeaza el. Asta in conditiile in care rescrierea Codului Fiscal s-a facut tocmai pentru a nu mai fi modificat pentru o perioada mai lunga de timp. Ionut Dumitru se asteapta ca economia Romaniei sa isi continue ascensiunea, apetitul pentru consum fiind inca destul de ridicat, scrie New Money.

Salariile romanilor au crescut cel mai mult din UE, dupa ce s-au majorat lefurile la stat. Costul orar cu mana de lucru in intreaga economie a crescut cu 1,8% in zona euro si cu 2,2% in UE, in trimestrul al doilea al acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut, cea mai mare crestere anuala in randul statelor membre, de 18,6%, fiind inregistrata in Romania, potrivit datelor publicate vineri de Oficiul european de statistica (Eurostat). Este al cincilea trimestru consecutiv in care Romania inregistreaza cea mai mare crestere anuala a costurilor cu mana de lucru din UE, ritmul de crestere inregistrand chiar o accelerare dupa un avans de 12,3% in ultimul trimestru al anului trecut si o crestere de 17,2% in primul trimestrul al acestui an.  Costul orar cu mana de lucru cuprinde costurile cu salariile si costurile non-salariale, precum contributiile sociale platite de angajatori. In Romania, costurile salariale au inregistrat o crestere anuala de 18,5% in trimestrul al doilea, iar costurile non-salariale au inregistrat o crestere anuala de 18,7%.  Avansul costurilor cu forta de munca in Romania s-a produs in principal pe fondul cresterii cu 34,9% a costului orar al fortei de munca in sectorul de non-business, la care se adauga o crestere de 13,6% a costului orar al fortei de munca in sectorul de business, in ambele cazuri fiind vorba de cresteri mult peste media europeana, 1,7% respectiv 2,5%. Pe sectoare ale economiei, in Romania costul orar cu forta de munca a crescut cu 14,6% in sectorul constructiilor, cu 14,1% in industrie si cu 13,1% in servicii, relateaza Capital.

Radu Ghetea, schimbat de la conducerea CEC Bank dupa 10 ani. Noul director va fi Dan Sandu - surse.
Adunarea Generala a Actionarilor CEC Bank s-a reunit astazi pentru schimbarea lui Radu Ghetea de la conducerea bancii de stat, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate. Noul director al CEC va fi Dan Sandu, fost vicepresedinte al Volksbank, conform acelorasi surse. Radu Ghetea este presedinte al CEC din 2007, dupa ce anterior a fost presedinte al Consiliului de Administratie al Alpha Bank. Contactat de Profit.ro, Radu Ghetea nu a dorit sa comenteze. Oficialii Ministerului Finantelor, care controleaza banca, nu au putut fi contactati. Sursele citate au mai precizat ca mandatul actualilor membri ai echipei de conducere a fost prelungit cu o luna, interval in care inlocuitorii acestora sa obtina avizul pentru ocuparea posturilor. In ceea ce il priveste pe Ghetea, acesta ar urma sa nu mai continue nici ca presedinte al Consiliului de Administratie, nici ca simplu membru. Dan Sandu a mai lucrat la Citigroup (octombrie 1995-octombrie 2006), Millenium Bank (octombrie 2006-noiembrie 2009) si Nextebank (ianuarie 2010 - martie 2014).

IGPR vrea sa dea 50 de milioane de euro pentru modernizarea parcului auto. Care ar putea fi noile masini ale Politiei Romane. Inspectoratul General al Politiei Romane intentioneaza sa cumpere prin licitatie 5.600 de autovehicule, pentru care va plati peste 229 de milioane de lei, fara TVA. Astfel, potrivit anuntului publicat pe SEAP in data de 6 septembrie, IGPR vrea sa cumpere 5.500 de autovehicule pentru patrulare si politia rutiera, precum si 100 de autospeciale pentru munca operativa. Pentru cele 5.500 de autovehicule vor fi alocate peste 222 de milioane de lei (fara TVA), iar pentru celelalte 100 de autovehicule se vor plati 6,7 milioane de lei. In cazul autovehiculelor de patrulare, daca impartim suma destinata la 5.500 reiese un pret per bucata de 40.500 de lei (8.800 euro) fara TVA. Preturile fara TVA ale variantelor de mai jos depasesc suma pe care IGPR planuieste sa o plateasca pentru fiecare masina, insa in cazul volumelor mari importatorii ofera reduceri care pot atinge sume semnificative.  Spre exemplu, in 2015, Porsche Romania a oferit o reducere de aproximativ 879 de euro per masina, respectiv de 6,5%, avand in vedere ca un VW Polo 1,2 TSI de 90 de cai-putere (motorizare pe benzina), versiunea Comfortline in 4 usi, avea atunci un pret de pornire de 13.524 de euro, cu TVA inclus, anunta Auto Bild.

























1431 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri