Business report: Cum a ajuns o ruina celebra fabrica de pantofi Clujana prin "grija" administratorilor vremelnici; La mila lui Dumnezeu: cand nu bate vantul, Romania trebuie sa importe energie electrica; Oficial BNR: Creditele mici, luate de la firme nebancare, impiedica romanii sa isi plateasca ratele la banci.

de M.I.     HotNews.ro
Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, 3:40 Revista Presei | Business

Business report
Foto: Colaj foto
Cum a ajuns o ruina celebra fabrica de pantofi Clujana prin "grija" administratorilor vremelnici. Clujana se zbate in prezent sa faca fata problemelor, in conditiile in care datoriile acumulate intre 2013 si 2014 au ajuns, la inceputul acestui an, la 9 milioane de lei. Ulterior, fabrica a pierdut esalonarea ratelor la ANAF, iar datoriile au ajuns la peste 12 milioane de lei. Una dintre solutiile luate in discutie pentru salvarea societatii ar fi mutarea companiei in Parcul Industrial Tetarom. In acest caz, spatiile detinute in Piata 1 Mai ar putea fi date in chirie si s-ar obtine sume importante. "Gestionarea mult mai judicioasa a costurilor si realizarea unor noi comenzi au dus fabrica pe crestere anul trecut. De altfel, in 2016 am avut profit pentru prima data in ultimii 12 ani. Dar ne-a afectat si presiunea pe costul fortei de munca, dupa cele doua cresterii obligatorii ale salariului minim, in 2016 si 2017. Viitoarele cresteri salariale din 2018 ar putea sa puna noi presiuni. Am avut si o esalonare a datoriilor, dar cresterea costurilor a dus la o criza de cash care ne-a diminuat capacitatea de plata si am pierdut acele esalonari. Asta a dus la recalcularea costurilor si la majorarea ratelor si dobanzilor", a explicat directorul interimar, Florin Gliga, potrivit Adevarul.  

Taxiurile din Cluj sunt de 15 ori mai profitabile decat cele din Bucuresti-Ilfov. Jumatate dintre firmele de taxi din Capitala sunt in pragul insolventei. O companie care activeaza in domeniul taximetriei din judetul Cluj are o profitabilitate medie de 29%, in timp ce una din Bucuresti-Ilfov are o profitabilitate declarata de doar 2%. Astfel, la fiecare 1 leu incasat, o companie din judetul Cluj are, conform datelor raportate, 29 de bani profit, iar cele din Bucuresti-Ilfov sunt consemnate cu de aproape 15 ori mai putin, respectiv doar 2 bani profit la fiecare 1 leu incasat. Situatia nu se schimba nici in cazul platii datoriilor cu scadenta imediata (plata furnizori, credite bancare pe termen scurt, salarii, impozite si taxe) o companie din judetul Cluj reusind sa plateasca in medie de peste 2,5 ori mai repede datoriile imediate in comparatie cu o companie din Bucuresti-Ilfov, arata un studiu realizat de Creditinfo Romania. Doar 1 din 4 companii care activeaza in domeniul taximetriei cu sediul in judetul Cluj are un risc ridicat de a intra in insolventa. Valoarea este cu atat mai impresionanta cu cat la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov, pe baza datelor financiare declarate, aproape jumatate dintre companiile existente au acest risc, iar la nivel national aonderea se ridica la 41% dintre acestea, noteaza Profit.ro

La mila lui Dumnezeu: cand nu bate vantul, Romania trebuie sa importe energie electrica. In momentele in care Sistemul Energetic National este vaduvit de aportul energiei eoliene, Romania ajunge sa importe energie electrica pentru a-si putea asigura consumul. Ieri, inca de la primele ore ale diminetii, Romania importa energie electrica. Daca pana la ora 6 dimineata, Romania exporta energie, de la acea ora, cand incepe sa se inregistreze o crestere a consumului, balanta s-a inversat. Si de aceasta data, Romania a ajuns sa importe energie electrica in momentele in care productia de energie electrica din surse eoliene a scazut simtitor si a ajuns aproape de zero. Au fost chiar momente in care aportul turbinelor eoliene a fost negativ-nu au produs deloc, dar au consumat energie electrica din sistem. Spre exemplu, la ora 11.15, eolienele consumau 11 MW. Asta in conditiile in care capacitatea instalata a Romaniei in eolian este de peste 3.000 MW. Ca atare, odata ce consumul intern a inceput sa creasca, a fost nevoie de importuri. Astfel, spre exemplu, la ora 9.41, consumul ajunsese la aproape 8.500 MW, dar Romania producea doar 8.000 MW. Ca atare, la acea ora se importau circa 500 MW putere orara. Productia a fost sustinuta in special de hidrocentrale, care, la acea ora reprezentau prima sursa de electricitate, cu o putere de aproape 2.500 MW, urmata de termocentralele pe carbuner, cu peste 2.100 MW. Iar, dupa ce Petrom a pornit la intreaga capacitate centrala de 860 MW de la Brazi, a crescut si aportul energiei obtinute in termocentralele pe hidrocarburi: aproape 2.000 MW la acea ora, mai mult decat cei 1.400 MW produsi in cele doua reactoare nucleare de la Cernavoda, relateaza Economica.net.  

Oficial BNR: Creditele mici, luate de la firme nebancare, impiedica romanii sa isi plateasca ratele la banci. Piata Institutiilor Financiare Nebancare, in sine, nu genereaza riscuri sistemice pentru mediul financiar din Romania, insa, indirect, creditele acordate de IFN influenteaza portofoliile bancilor, motiv pentru care o mai stricta reglementare a IFN este necesara, apreciaza Angela Dimonu, sef serviciu in cadrul Directiei Reglementare si Autorizare din Banca Nationala a Romaniei (BNR). Intrebata de Profit.rocum pot institutiile financiare nebancare sa afecteze stabilitatea financiara, in contextul in care ele nu atrag depozite, oficialul BNR a explicat ca exista mai multe canale prin care, indirect, imprumuturile acordate de IFN, chiar daca de valori mici, pot transmite socuri catre piata bancara. Discutia a avut loc in contextul in care Banca Nationala a aprobat recent o norma care va conduce la o reglementare mult mai stricta a IFN , dar si la limitarea dobanzilor pe care acestea le practica. In analiza BNR, inclusiv faptul ca persoanele care apeleaza la creditele nonbancare au un nivel de educatie financiara, sub cel al romanilor care aleg un credit de la banca, este un argument pentru mai stricta supraveghere a IFN. Dimonu a indicat ca educatia financiara precara este una dintre marile probleme ale Romaniei, care, din acest punct de vedere, ocupa ultimul loc din Europa si unul dintre ultimele locuri din lume. 

Cum arata noul sediu Amazon din Romania. Gigantul mai angajeaza peste 1.000 de IT-isti. Colosul american Amazon, unul dintre liderii mondiali ai comertului electronic, lucreaza deja la amenajarea birourilor din noul sau centru de dezvoltare din Romania, in care vor lucra peste 1.300 de angajati de la inceputul anului viitor. Dezvoltatorul imobiliar Globalworth a finalizat recent prima cladire de birouri din cadrul Globalworth Campus, proiect amplasat in spatele statiei de metrou Pipera din Bucuresti. Cladirea cu 12 etaje supraterane si doua etaje subterane, rezervate parcarilor, are o suprafata de circa 28.000 mp, iar Amazon va fi principalul chirias din imobil. Aici ar fi trebuit sa lucreze angajatii Telekom Romania, insa nemtii au decis sa ramana in continuare in City Gate, proiectul de la intrarea in complexul Romexpo. "Amazon va fi principalul chirias al primei cladiri din complex si va ocupa o mare parte din suprafata disponibila. Acum se lucreaza la amenajarea birourilor Amazon. Mare parte din spatiul inchiriat Amazon va fi ocupat la inceputul anului viitor. Purtam discutii active cu diferiti chiriasi, unii dintre ei existenti in celelalte proiecte pe care le avem in portofoliu si care vor sa se extinda aici", a declarat Dimitris Raptis, deputy CEO Globalworth. Planul dezvoltatorului este sa finalizeze un al doilea turn de birouri, identic cu primul, in primele luni din 2018. In total, cele doua imobile au o suprafata inchiriabila de 56.922 mp care se estimeaza ca vor genera o chirie de 8,9 mil. euro pe an. Proprietarul va incasa de la Amazon circa 2 mil. euro pe an, potrivit calculelor Capital

BMW investeste 200 de milioane de euro in Centrul de Competenta pentru Celule de Baterii. BMW Group continua sa se concentreze asupra implementarii strategiei sale de mobilitate electrica, compania concentrand toata competenta sa tehnologica referitoare la celulele de baterii intr-un un nou centru de competenta. Centrul de Competenta pentru Celule de Baterii al BMW Group din Munchen isi propune sa promoveze tehnologia celulelor de baterii si sa le introduca in procesele de productie. Compania va investi 200 de milioane de euro in locatie pe parcursul urmatorilor patru ani, creand 200 de locuri de munca. Centrul se va deschide la inceputul anului 2019, scrie Auto Bild.




















2065 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    In Bucuresti taximetria este HORROR (Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, 11:24)

    Sparafucile [utilizator]

    Si de aceea e tot mai putin profitabila . Iar taximetristii din Bucuresti parca au facut plaja in exces , intr-atit sunt de bronzati . Bucurestenii mai educati si mai spalati au trecut masiv pe Uber . Uber uber alles !
  • 0 (0 voturi)    
    Of (Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, 14:43)

    1anonim [utilizator]

    Ma enerveaza astia... "La mila lui Dumnezeu: cand nu bate vantul, Romania trebuie sa importe energie electrica" . Da tot ei scriau mai daunazi ca Dragnea le-a luat banii lui Transelectrica. Deci e la mana lui Dragnea baa..


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi