Shari Arison, cea mai bogata femeie din Orientul Mijlociu, si-a facut discret intrarea in Romania printr-un joint venture cu un om de afaceri din Buzau, Constantin Toma. Pragul inferior al investitiei: 1 miliard de euro.
Sunt multe afacerile care incep la o masa de restaurant, doar ca povestile despre astfel de inceputuri omit de obicei un detaliu esential – acela ca intalnirile de la restaurant sunt de cele mai multe ori dinainte programate. Povestea asocierii dintre Constantin Toma si Shari Arison chiar incepe la o masa de restaurant.
Trimisii lui Arison doreau un parteneriat pentru eliminarea pierderilor de apa in retelele urbane din Romania, pe lista lor scurta figurand la acea data – un detaliu pe care Constantin Toma l-a aflat mai tarziu, pe parcursul celor doi ani de discutii – numele a patru oameni de afaceri romani. Era perioada in care Shari Arison decisese sa fondeze un nou business cu o investitie initiala de 100 milioane de dolari – e vorba de Miya – si care in cei doi ani care au trecut de la infiintare a derulat deja proiecte in Canada, Africa si America de Sud.
Una peste alta, la capatul celor doi ani dintre discutii purtate la Bucuresti si la Tel Aviv, Miya Group, controlata de Shari Arison, si Grup Romet, detinut de Constantin Toma, au semnat luna trecuta un contract de 38 de pagini, actul de nastere al joint venture-ului Romiya in care miliardara israeliana controleaza 70% din actiuni.
Noua investitie nu figureaza inca oficial pe harta proiectelor lui Shari Arison in domeniu – anuntul intrarii in Romania ar trebui sa fie facut in septembrie, la un congres de specialitate. Pana la inchiderea editiei, reprezentantii lui Arison nu au raspuns solicitarilor de a furniza detalii despre investitia in Romania, insa omul de afaceri roman – care de altfel a si avut, anul trecut, o intalnire informala cu femeia de afaceri israeliana – a dezvaluit in premiera pentru MONEY EXPRESS ca va fi vorba de minim 1 miliard de euro.
Bani din pierderi
In joint venture-ul dintre Miya Group si Grup Romet, rolurile partilor sunt deja stabilite. Compania lui Shari Arison vine in primul rand cu know-how-ul dobandit in proiecte similare (de eliminare a pierderilor din retelele edilitare de apa). In acelasi timp, miliardara poate sustine financiar proiectul, intrucat controleaza cea mai puternica banca din Israel – Hapoalim Bank, cu active de 50,1 miliarde de euro (pentru comparatie, de aproximativ trei ori mai mari decat activele celei mai mari banci romanesti, BCR). Tot pentru finantarea proiectului ar putea fi accesate fonduri europene, spune Toma, avand in vedere ca acest gen de proiect este compatibil cu politicile Uniunii Europene de economisire a resurselor.
Cat despre rolul buzoianului Constantin Toma, el urmeaza sa furnizeze echipamentele necesare pentru reabilitarea retelelor de apa si, totodata, sa coordoneze noul business ca CEO. De altfel, antreprenorul din Buzau se pregateste pentru acest proiect – ca o coincidenta – tot printr-un joint-venture. Grupul sau construieste anul acesta o fabrica de tevi impreuna cu turcii de la Superlit Boru Sanayi. In aceasta asociere insa, el detine pachetul majoritar.
Acum, pentru fiecare 100 de litri de apa vanduti clientului final, societatea de distributie extrage, purifica si trimite in retea cel putin 140 de litri. De unde vine aceasta diferenta? La nivel national, pierderile de apa din retelele edilitare sunt de peste 40% (in principal din cauza uzurii fizice a conductelor), afirma Silviu Lacatusu, director in cadrul Asociatiei Romane a Apei ai carei membri sunt furnizorii de apa. Pierderile de apa nu sunt insa doar o problema a retelelor din Romania, la nivel mondial, pierderile sunt de 30% din consumul total, conform cotidianului israelian Haaretz.
De precizat insa ca pierderile de apa nu inseamna automat pierderi financiare pentru distribuitorii de apa, pentru ca toate costurile de operare se regasesc in factura finala platita de consumator.
