Bucurestiul ramane in continuare intesat de platformele industriale care odata reprezentau gloria comunista. Intre 1.500 si 2.200 de hectare, adica 7-10% din suprafata Capitalei sunt ocupate de fabrici care fie si-au incetat activitatea si au ramas in paragina, fie au fost achizitionate de dezvoltatori in scopuri imobiliare.
Marime text a A Trimite pe email Comenteaza Versiune print Versiune PDF Citeste pe 3 coloane.
Cert este ca normele Uniunii Europene obliga la scoaterea acestor masto- donti industriali in afara orasului, motiv pentru care o parte din aceste platforme si-au anuntat deja relocarea. Din calculele unor specialisti imobiliari, procesul de “curatare” a Bucurestiului de ramasitele industriale poate dura pana la 30 de ani.
In cazul relocarii, platformele care inca isi desfasoara activitatea in interiorul orasului pe suprafete impresionante de teren si-ar reduce dimensiunile cu pana la 50%.
“Suprafata Bucurestiului este de 228 kmp, din care se estimeaza ca suprafata platformelor industriale este intre 7% si 10%, in functie de metoda de calcul. Daca se calculeaza doar constructia, atunci procentajul este mai mic, iar daca se adauga si terenul din jurul fabricilor, atunci procentajul este mai mare”, a declarat pentru Business Standard Elisabeta Bosneag, broker in cadrul departamentului industrial al companiei de consultanta imobiliara CB Richard Ellis-Eurisko.
Pana in prezent, doar 20%-30% dintre proprietarii fabricilor din interiorul Capitalei si-au anuntat intentia de relocare, iar restul au ramas in expectativa din mai multe motive. O mare parte nu se muta din cauza problemelor juridice pe care le au cu terenul, care ii impiedica sa vanda cel mai important activ al companiei. Celelalte probleme pleaca de la costurile ridicate cu decontaminarea si ajung la specularea maxima a pretului de vanzare al terenului.
