Birocratia, lipsa de consens dintre locatari si politica de cocolosire practicata de stat i-au determinat pe romani sa nu adere la ideea economisirii energiei.
Programul de reabilitare termica a fost introdus in 2005, ca parte a planului de eficientizare energetica nationala, convenit cu Comisia Europeana. Din cele 693 de cladiri inscrise in program, pana acum au fost reabilitate doar 32 de blocuri in Bucuresti, Buzau, Medgidia, Moldova Noua, Ploiesti, Topoloveni, Miercurea Ciuc, Piatra-Neamt, Targoviste, Sfantu Gheorghe si Targu-Mures.
Presedintele Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri, Emilia Cerna Mladin, spune ca 95% din cladirile din Romania ar trebui reabilitate energetic. Programul derulat de minister se desfasoara insa greoi, iar multi nici n-au auzit de el. Pana in 2005 nu au existat solicitari de includere in program, desi OUG 174 a fost aprobata din 2002.
Un obstacol major e faptul ca toti locatarii trebuie sa aprobe investitia, acord aproape imposibil de obtinut in blocurile cu multi pensionari. Apoi, cererea e trimisa autoritatilor locale. Un auditor energetic expertizeaza cladirea si propune masurile de reabilitare termica. 33% din cheltuieli sunt achitate de asociatie in 10 ani, restul fiind suportat de bugetul ministerului (34%) si din cel al primariei (33%).
Lucrarile constau in „anveloparea“ cladirii, prin montarea pe fatada a unui strat izolator, inlocuirea tamplariei clasice cu geam termoizolator, refacerea hidroizolatiei terasei, a subsolului si a instalatiilor.
