Creditele restante vor ajunge la 3,1% in trimestrul trei. Ponderea creditelor restante in total imprumuturi va creste cu 0,34 puncte procentuale in trimestrul trei, de la 2,76% la finele lunii iunie la 3,1% in septembrie, potrivit estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). "Din datele furnizate de agentii economici se poate observa, de la inceputul anului, ca ponderea creditelor restante in totalul imprumuturilor a crescut substantial comparativ cu anul trecut. Aceasta evolutie se poate pune pe seama faptului ca o parte din intreprinderi nu reusesc sa treaca peste criza financiara, existand probleme de lichiditate in sistem. Si pentru trimestrul al treilea se asteapta ca ponderea creditelor restante in volumul imprumuturilor totale sa creasca", mentioneaza CNP, citata de Capital.

Proiectele de reabilitare de drumuri din tara le-au adus anul trecut lui Nelu Iordache (Romstrade Giurgiu), Dorinel Umbrarescu (Spedition UMB) si Theodor Berna (Tehnologica Radion) incasari de peste 570 mil. euro, adica 4% din valoarea totala a pietei de constructii din 2008. Astfel, structura topului celor mai mari firme de constructii realizat de ZF, in care lideri sunt firmele implicate exclusiv in lucrari de infrastructura, contrazice evolutia pietei din ultimii ani, cand motorul de crestere a fost sectorul imobiliar - locuinte, spatii de birouri sau centre comerciale. Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii, afirma ca majoritatea companiilor care se afla acum in top 10 au fost sprijinite politic in ultimii ani si au castigat numeroase contracte de reabilitare a drumurilor nationale. Compania Romstrade din Giurgiu, controlata de Nelu Iordache, omul de afaceri care detine si operatorul aerian low-cost Blue Air, a ajuns de la afaceri de 18,5 mil. euro in 2006 la aproape 220 mil. euro anul trecut. Romstrade a castigat mai ales in timpul mandatului lui Ludovic Orban (PNL) la Ministerul Transporturilor mai multe contracte cu o valoare totala de peste 650 mil. euro. Si businessul detinut de Dorinel Umbrarescu (Spedition UMB) s-a majorat doar anul trecut de peste patru ori, la aproape 180 mil. euro, scrie Ziarul Financiar.

10 ani cu tichete de masa. Nota de plata: jumatate de miliard de euro. “Nu mai primim tichete de la astia. Au comisioane prea mari.” Asa explica, saptamana trecuta, vanzatoarea unui magazin din centrul Capitalei de ce clientii trebuie sa se caute prin portofele dupa bani adevarati. Retailerii au varsat, anul trecut, 100 milioane de euro in conturile emitentilor de tichete, reiese din datele Ministerului Finantelor. In cei zece ani de la introducerea sistemului, incasarile tuturor companiilor de pe piata au totalizat 570 milioane de euro, iar profiturile au depasit 270 milioane, potrivit aceleiasi surse. Peste doua milioane de romani, adica aproape jumatate dintre salariatii din Romania, primesc tichete de masa de 8,5 lei pe ziua lucratoare, ceea ce inseamna plati anuale de aproximativ doua miliarde de euro. Totusi, desi ultimii zece ani au marcat o crestere vizibila a nivelului de trai, cuplata cu modernizarea economiei si informatizarea sistemelor de plati, mecanismul a ramas incremenit si functioneaza cu costuri foarte mari, spun contestatarii tichetelor, in timp ce emitentii se apara afirmand ca este prea devreme pentru o schimbare, scrie Business Standard.

Profitul reinvestit nu ne scapa de forfetar! Scaderea din sumele datorate de investitorii care vor beneficia de scutiri se va face numai pana la limita impozitului minim, a decis Executivul. Incepand de la 1 octombrie, mult-asteptata scutire de impozit pe profitul reinvestit va fi operationala. Insa numai in anumite conditii. Scaderea din sumele datorate de investitorii care vor beneficia de scutiri se va face numai pana la limita impozitului minim, a decis Executivul. Scutirea se va aplica in baza unei ordonante de urgenta al carei proiect vi-l prezentam astazi in exclusivitate, ca si Nota de Fundamentare. Facilitatea va fi acordata, de la 1 octombrie, doar pentru productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice noi, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru. Sunt considerate noi bunurile industriale care nu au mai fost utilizate, relateaza Adevarul.

Lista agentiilor care au dat un milion de euro pe pixuri, sepci si mouse-pad-uri. Agentia Nationala pentru Romi avea in planul de achizitii 13.000 de pixuri, 2.500 pungi de carton si alte cateva mii de sisteme de prindere a telefonului mobil. Romsilva a dat 7.000 de euro numai pe mouse-pad-uri, iar Agentia Nationala de Cadastru avea pe lista, in ultimii doi ani, pixuri si stilouri de peste 100.000 euro. Anul acesta si cel trecut, agentiile guvernamentale au cumparat obiecte care nu au nici o legatura directa cu activitatea lor de baza, dupa cum reiese dintr-un document al Guvernului obtinut de Mediafax. In plus, unele agentii au oferit sporuri care au dublat salariul angajatilor, plus prime de vacanta atat pentru angajati, cat si pentru familiile lor. Documentul guvernamental a fost realizat pentru a justifica de ce agentiile vor fi reorganizate. Romsilva - palarii de aproape 300.000 euro; Agentia pentru Romi – o insigna, aproape 200 lei. De pilda, Agentia Nationala pentru Romi avea prinse in planul de achizitii materiale promotionale ca: 3.500 tricouri, 2.500 sepci de vara, 13.000 pixuri, 2.500 sisteme de prindere telefon mobil, 2.500 rucsacuri, 2.500 pungi carton si 1.000 insigne (peste 177.000 lei), 2.000 CD-uri pentru o campanie, (32.000 lei) 15.000 afise cumparate, 5.000 pliante, 10.000 carti postale, 20.000 calendare de buzunar, sau 5.000 brichete pentru alta campanie (peste 43.000 lei in 2008), relateaza Gandul.

Topul celor mai mari despagubiri platite in Romania. V-ati intrebat vreodata cat costa viata unui militar roman cazut in teatrele de operatiuni din strainatate? Circa 85.000 de euro. Atat a platit, in 2008 si 2009, compania Astra Asigurari fiecareia dintre familiile a cinci militari care si-au pierdut viata pe campul de lupta. In schimb, in top 3 al despagubirilor platite de AIG Life in acest an se afla o suma de 500.000 RON (circa 119.000 euro) pentru un deces din accident, pentru care victima platea o prima anuala de 1.500 RON pe an. Valoarea totala a primelor trei cele mai mari despagubiri achitate, pentru deces, in acest an de AIG Life este de circa 334.000 euro, relateaza Gandul.

Plaje pustii. Multe hoteluri de pe Litoral trag oblonul de la 1 septembrie. Nesiguranta locurilor de munca si a veniturilor a afectat anul acesta nu numai bugetul de vacanta al romånilor, ci si veniturile agentiilor de turism. Foarte multi turoperatori „plång” dupa vånzarile record cu care erau obisnuiti, insa nu scad nici in ruptul capului din tarife. Nici in vårf de sezon, litoralul romånesc nu a reusit sa atraga in vara aceasta prea multi turisti, desi hotelierii nu au mai operat majorarile de tarife saptamånale cu care ne obisnuisera in ultimii ani. Singura solutie pentru a-si mai regla veniturile ramån programele speciale care se vor derula incepånd de måine. Insa si aici apar contradictii. O parte dintre unii turoperatori se lauda ca vånzarile merg bine, in timp ce altii sustin ca nu reusesc sa vånda, chiar daca pachetele au tarife promotionale, scrie Gardianul.

Blocajul de pe piata constructiilor si lipsa marilor proiecte de infrastructura au condus la scaderea cu 30-35% a pietei autohtone a cimentului in primele sase luni ale anului, sustin producatorii din domeniu. "Scaderea este determinata de lipsa de proiecte in constructii, situatie cauzata, in principal, de lipsa de finantare", ne-a declarat Mihai Rohan, presedintele asociatiei de profil Cirom. Acesta sustine ca problema cea mai mare a acestui an pentru producatorii de ciment si pentru intreaga economie, in general, o reprezinta lipsa lichiditatilor si accesul dificil la finantare, cu impact direct asupra consumului, scrie Romania Libera.

Comertul cu arta in Romania merge cel mai bine pe timp de criza. Casele de licitatie cu arta au inregistrat de la inceputul crizei vanzarea celor mai scumpe patru tablouri autohtone scoase vreodata la licitatie in Romania. Cele mai scumpe patru tablouri scoase vreodata la licitatie in Romania au fost vandute exact dupa declansarea crizei economice la finele anului trecut. Este vorba de „Aise - Nud”, de Camil Ressu, vanduta de Casa de licitatii Artmark cu 160.000 de euro, in iunie 2009 si de „Port”, pictat de Marcel Iancu, vandut cu 130.000 de euro, in aceeasi luna. Ambele opere au fost cumparate de aceeasi persoana, un colectionar a carui identitate nu a fost dezvaluita. Lucrarea „Fata in roz”, semnata de Nicolae Tonitza, ocupa a treia pozitie in topul celor mai scumpe tablouri vandute printr-o casa de licitatii din Romania, scrie Cotidianul.

Averi de top, in prapastia imobiliara. Sume mari de bani plasate in imobiliar au Dinu Patriciu, George Copos, Ion Tiriac sau Dan Ostahie. Cel mai zgomotos ramane insa fostul CEO al Zapp, indianul Diwaker Singh, care, alaturi de cativa parteneri, a pus bazele dezvoltatorului Copper Beech, care insa nu i-a adus multa satisfactie, asa cum recunoaste chiar si el. Singh s-a retras din afacerea imobiliara, unde mai pastreaza totusi cateva actiuni. „Am pierdut ceva bani cu Cooper Beech, dar, atentie, in general banii se considera pierduti pentru ca toata lumea s-a repezit la un profit imediat. Cred ca valoarea proprietatilor va creste, si pierderile pot fi recuperate macar in parte”, a spus Singh. Cooper Beech a demarat circa 17 proiecte, avand un portofoliu de 600 de hectare de teren. Alte persoane au stopat investitiile in proiectele dezvoltate si asteapta vremuri mai bune. Acesta este exemplul lui George Copos, care a inghetat toate proiectele imobiliare. Cu probleme s-a confruntat si Dan Ostahie, patronul Altex. Firma Comvetex, unde actionarul majoritar este Altex, a dezvoltat un centru comercial in Bucuresti si avea programate alte trei proiecte. Pentru finantarea acestora, Ostahie a cautat investitori, insa nu i-a gasit. Nici Patriciu si nici Tiriac nu se simt mai acoperiti atunci cand vine vorba de proiectele fondului Fabian, respectiv Residenz si Stejarii, scrie Evz.

Programul „Rabla” si prin leasing. Pentru a nu fi considerat un esec, de maine pot intra in program si firmele, iar persoanele fizice pot achizitiona masini si prin leasing. Guvernul face o superoferta in ultima etapa a programului „Rabla”, care demareaza de maine, in speranta ca va putea scoate de pe piata toate cele 60.000 de rable pana pe 11 decembrie. Asta dupa ce s-au derulat doua etape ale Programului de Innoire a Parcului Auto, in care Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) a reusit sa vanda doar o treime din cele 60.000 de unitati. Astfel, doar 21.163 de persoane si-au dus rabla la fier vechi si au cumparat o masina noua, cu ajutorul primei de casare de 3.800 de lei. Dacia a vandut cel mai mult - 11.483, fiind urmata de Skoda, Ford, Hunday, Opel si Chevrolet, relateaza EvZ.

Miza pe outsourcing in publicitate. Lorena Manolica lucreaza in publicitate de 14 ani, dintre care sapte ani la Publicis, in Romania, si sase ani in SUA. In luna mai, anul acesta, ea s-a intors in tara pentru a lansa propria afacere in domeniu, impreuna cu sotul ei, Florin Manolica, si cu o buna prietena din facultate, Madalina Puni. In vara acestui an, cei trei au pus bazele agentiei de publicitate full-service Agency: Wiz al carei business are la baza conceptul de subcontractare de lucrari de la alte agentii si faptul ca unele preturi pot fi stabilite de clienti. “Avem o abordare destul de matura pentru piata aceasta in care ne incredem foarte tare atat in client, cat si in cei cu care colaboram”, spune pentru startups.ro Lorena Manolica. Astfel, noua agentie nu intentioneaza sa concureze cu agentiile, ci sa lucreze cu acestea, pentru ca firma va subcontracta de la agentiile de publicitate internationale din Romania proiectele pe care acestea nu le mai pot executa. “Piata de subcontractat, de boutique-uri de creatie, creste mai ales in recesiune, moment in care multe firme dau afara angajati, isi restrang personalul, dar nu neaparat isi restrang activitatea sau ele nu se restrang in acelasi grad si atunci exista job-uri, proiecte, clienti care sunt deservit intr-un anumit moment”, explica Lorena Manolica, relateaza StartUps.