Business Report: Investitorii au fost prinsi de febra dividendelor de 1 mld. lei de la Fondul Proprietatea; Unde pun bancile taxe si comisioane; Ce are Audi in comun cu Dacia; S-au strans 2.400 de oameni gata sa se judece cu bancile

de Stefan Popovici     HotNews.ro
Marţi, 21 septembrie 2010, 4:45 Revista Presei | Business

Business Report
Foto: Colaj foto
Investitorii au fost prinsi de febra dividendelor de 1 mld. lei de la Fondul Proprietatea. Investitori locali si fonduri straine de investitii au fost cuprinsi de febra dividendelor de peste 1,1 miliarde de lei ale Fondului Proprietatea si fac achizitii de actiuni pe ultima suta de metri. Pe dinafara au ramas insa fostii proprietari care nu stiu cum pot intra in posesia dividendelor, desi Fondul Proprietatea a fost creat pentru despagubirea lor. Dividendele Fondului Proprietatea au devenit cel mai fierbinte subiect al momentului, avand in vedere ca suma de 1,1 mld. lei ce urmeaza a fi distribuita statului roman - actionar cu 49% din capitalul Fondului si celor peste 4.000 de actionari privati reprezinta un record pentru economia romaneasca. Cum a mai ramas mai putin de o saptamana pana pe 27 septembrie, data de inregistrare a actionarilor, actiunile Fondului Proprietatea au devenit tot mai ravnite, unele persoane private fiind dispuse sa ofere in schimbul unor actiuni la Fond apartamente in zone centrale ale Capitalei, terenuri si masini. Integral pe ZF.ro.

Unde pun bancile taxe si comisioane. Cardurile de credit sunt instrumentele financiare prin care bancile percep cele mai multe taxe si comisioane. Capital  a analizat aceste costuri pentru cardurile standard din ofertele mai multor banci. Alegerea cardului de credit cu cele mai mici costuri din piata este dificila. Un comision zero pentru un anumit serviciu anuntat in oferta unei banci este compensat, adesea, cu taxe ridicate pentru alte servicii, astfel incat clientii pot alege produsul in functie de utilizarea cea mai frecventa pe care doresc sa o dea cardului de credit. Cel mai des intalnite costuri in oferta tuturor bancilor sunt: taxa de emitere a cardului principal, taxa de administrare, taxa reemitere card, comisioane de utilizare la ATM-urile bancilor, la ATM-uri ale altor banci din Romania sau la ATM-uri internationale, comisionul de regenerare cod PIN sau cel pentru refuz la plata nejustificat. Analiza Capital a luat in considerare costurile cardurilor standard, cum ar fi MasterCard Standard sau Visa Classic, nu si produsele "de lux", tip gold sau platinum. Integrtal in Capital.

S-au strans 2.400 de oameni gata sa se judece cu bancile. Grupurile anti-banci trec la faza a doua. Dupa ce membrii acestora s-au sprijinit reciproc in actiunile de contestare a actelor aditionale, acum acestia se pregatesc de demararea proceselor colective impotriva bancilor, in cazul in care nu se vor intelege pe cale amiabila. In prima faza, clientii vor incerca sa rezolve pe cale amiabila diferendele cu institutiile de credit. Acestia spera ca bancile sa renunte la clauzele din actele aditionale pe care le considera neconforme cu OUG 50. Integral pe money.ro.

Cinteza, BNR: Bancile ar putea pierde 600 mil. euro din aplicarea Ordonantei 50, unele vor cere despagubiri statului. Mai multe banci se pregatesc sa ceara in instanta despagubiri din partea statului pentru pierderile provocate de aplicarea Ordonantei 50 (care stabileste noi reglementari pentru creditele de retail), inclusiv in cazul contractelor aflate in derulare, spune Nicolae Cinteza, seful Supravegherii din BNR. Avocatii sunt insa rezervati fata de sansele de izbanda ale unui asemenea demers. Banca Nationala a finalizat un studiu de impact din care a rezultat ca bancile vor contabiliza pierderi de circa 600 de milioane de euro in cazul in care ordonanta se va aplica asa cum cer clientii, respectiv bancile vor fi nevoite sa renunte la unele comisioane si sa reduca dobanzile. Integral pe ZF.ro.

Ce are Audi in comun cu Dacia. Ambele sunt considerate a fi cele mai mari marci de automobile din Franta, conform unui studiu realizat de Le Journal de l'Automobile et TNS Sofres. In timp ce producatorul german s-a impus pentru calitatea foarte buna a masinilor, Dacia a reusit sa obtina cel mai bun scor multuimita costurilor reduse de utilizare. Astfel, Dacia a obtinut locul al doilea general, in acest top al marcilor de automobile din Franta, urmata de Mercedes si Honda, care au obtinut locul al treilea. Studiul in urma caruia a fost realizat topul a luat in calcul 24 de marci de automobile si a fost facut printre 3.700 de posesori de automobile care detin o masina de mai mult de 5 ani. Integral in Capital.

Cele cinci zile care ar putea pecetlui soarta reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Cel mai important proiect de investitii din Romania ultimilor 20 de ani, afacerea de circa 4 miliarde de euro a constructiei reactoarelor trei si patru de la Cernavoda, este pus sub semnul intrebarii in saptamana care incepe, intrucat toti cei sase investitori privati implicati - CEZ Cehia, Enel Italia, RWE Power Germania, GDF SUEZ Franta, Iberdrola Spania si ArcelorMittal Romania trebuie sa mearga la board-uri si sa obtina aprobari pentru continuarea discutiilor. Teoretic, lucrurile sunt simple si ar putea fi percepute ca fiind o simpla formalitate, practic, insa, este foarte dificil de spus ce se va intampla. Integral pe Business Cover.

Ce se ascunde in spatele falsului faliment al Super Bet? O cerere de insolventa nerecunoscuta de nimeni pare a confirma zvonurile despre problemele financiare ale firmei de pariuri, in timp ce planurile generoase de expansiune sunt umbrite de trecutul controversat al patroanei. Firma Super Bet Betting & Gaming a cerut intrarea in insolventa, intr-o cerere depusa pe 7 septembrie la Tribunalul Bucuresti. "Nu stim cine a facut asta, insa sigur nu a fost administratorul companiei si nici cineva mandatat de el. Ar putea fi o gluma proasta din partea competitorilor", spune Augusta Dragic, detinatoarea a 95% din actiunile companiei. "S-au limpezit lucrurile la termenul de judecata din 10 septembrie. Instanta a inteles ca persoana care a depus solicitarea nu era indrituita sa o faca", spune, la randul sau, Liviu Petrina, administratorul firmei, detinator a 5% din partile sociale, fost diplomat, fost fruntas taranist dupa 1989 si, nu in ultimul rand, tatal actionarului majoritar. Integral in Capital.

Cata forta de munca mai importa Romania. Fotbalistii sufla in ceafa zidarilor. Daca in anii trecuti cei mai multi muncitori straini au impanzit santierele proiectelor imobiliare, in primul semestru al acestui an,  pe fondul scaderii sectorului constructiilor, considerat unul dintre motoarele economiei inainte de criza, Romania a importat si mai putina forta de munca fata de aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, in perioada ianuarie - iunie 2010, cele mai multe autorizatii emise de ORI au foat pentru zidari/pietrari in numar de 37, in timp ce pentru fotbalistii profesionisti au fost emise 35 de autorizatii, mai mult decat numarul celor emise pentru sapatori manuali (24). Integral pe money.ro.

Firmele cu capital austriac produc 10% din PIB-ul Romaniei. Legaturile istorice dintre Austria si Tarile Romane (mai ales Transilvania si estul Tarii Romanesti - Oltenia) si ulterior Romania sunt vechi si nu intotdeauna placute pentru ambele parti. Istoria contemporana a transformat Austria dintr-un consumator de resurse autohtone in investitor. Si daca austriecii nu au reusit sa fie cel mai mare consumator de materii prime si produse, fiind depasiti lejer de germani (in perioada razboiului) si rusi (dupa razboi, pana aproape de anii '90), au reusit ca incepand cu anul 1996 sa devina cu cele zece miliarde de euro aduse, cel mai mare investitor in economia autohtona. Integral pe Business Cover.

Cum poti dezvolta un magazin online cu maximum 100 de lei pe luna. Asesoft Net, companie care ofera solutii web pentru mediul de afaceri si care gestioneaza comparatorul de preturi shopmania.ro, a lansat platforma ShopMania Biz, care permite crearea de magazine online, cu care spera sa atraga pana la sfarsitul anului 2.000 de noi retaileri. In prezent, 3.000 de magazine folosesc aceasta platforma. "Aproape oricine isi poate crea un magazin online: cei care au construit un business offline si vor o extindere, cei care au deja un magazin online si au planificat dezvoltarea unei noi platforme de vanzare sau, pur si simplu, cei care fac acum primii pasi in directia comertului online", a declarat Arthur Radulescu, director general al Asesoft Net. Integral pe ZF.ro.


Citeste mai multe despre   























3148 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri