Care este miza din piata tichetelor de masa, cel mai "oferit" beneficiu din Romania: un miliard de euro. Din pachetul de beneficii extrasalariale pe care il primeste un angajat, bonurile de masa lipsesc doar in cazuri rare. Par un avantaj neglijabil, insa raspandirea lor atat de larga a format o piata de peste un miliard de euro. De unde vin aceste tichete si de ce au devenit angajatii dependenti de ele? La supermarket, multi scot la casa numerar, ceva mai putini platesc cu cardul si poate la mai bine de jumatate dintre cei care stau la rand in fata noastra vedem celebrele tichete de masa. Le scot tacticos, le completeaza pe loc si le desprind unul cate unul din carnetul special in care sunt legate. Si le vedem tot mai des, atata vreme cat numarul de magazine cu care emitentii de tichete au incheiat parteneriate si numarul angajatilor care le primesc la salariu au atins un nivel impresionant. Iata si cifrele: din aproape 2 mil. angajati, peste doua milioane primesc bonuri de masa de la companiile unde lucreaza, scrie ZF.ro.

Business ReportFoto: Colaj foto

Cartile de munca se pregatesc sa treaca in eternitate. Dupa decenii in care le-au facut viata acra angajatorilor, recrutorilor si altor categorii fortate sa se ocupe de interactiunea cu inspectorii de munca, birourile de evidenta, mai cunoscute sub denumirea de camere de munca, vor deveni inutile. De la 1 ianuarie 2011, cartile de munca nu vor mai fi gestionate de inspectoratele teritoriale de munca (ITM). In schimb, toate datele privind evidenta salariatilor, vechimea in munca si dreptul la pensie vor fi inregistrate, in format electronic, la casele judetene de pensii. Masura nu este menita, asa cum pare la prima vedere, sa contribuie la reducerea cheltuielilor de personal ale Ministerului Muncii, intrucat fostii angajati urmeaza sa ramana pe statele Inspectiei Muncii, dar reprofilati pe activitatea de control, anunta Capital.ro.

Centru de Comanda automatizat pentru rafinaria Rompetrol. Rompetrol Petrochemicals, divizia de petrochimie a Grupului Rompetrol, a finalizat automatizarea instalatiilor si integrarea operatiunilor in Centrul de Comanda si Control al platformei Petromidia. In prezent, toate activitatile de rafinare a fostei Petromidia sunt coordonate prin intermediul Centrului de Comanda. Investitia necesara pentru repornirea si modernizarea instalatiilor de polietilena de joasa densitate (LDPE) din perioada 2006-2007 s-a ridicat la 30 milioane dolari, iar pentru instalatiile de polietilena de inalta densitate (HDPE) la 14,5 milioane dolari. La acestea se adauga cele necesare constructiei a doua noi instalatii automatizate de ambalare si a unui terminal marin de gaze lichefiate pentru aprovizionarea cu etilena. Valoarea proiectului de integrare a sistemelor locale in noul centru de comanda este de 0,5 milioane dolari. Proiectul a fost coordonat de Rominserv, contractorul general al Grupului Rompetrol, si a presupus realizarea infrastructurei de comunicatii date, sistemul de monitorizare video a instalatiilor, relocarea consolelor si a statiilor de operare si testarile operationale. Noul centru integreaza cele trei instalatii de producere ale polimerilor si a celor aferentei pirolizei, respectiv cazanele de abur si sectia de separare propan-propilena, informeaza Business Cover.

O industrie romaneasca a murit peste noapte. Era prima din Europa. Productia romaneasca de vagoane de marfa a luat o pauza. Cele trei fabrici din Romania Astra Vagoane Arad, Romvag Caracal si Meva Drobeta Turnu Severin si-au declarat insolventa. Pana la inceperea crizei din cele 17.000 de vagoane care se produceau in Europa 30% proveneau de la cele trei fabrici detinute de omul de afaceri Cristian Burci. Pana la inceputul anului trecut, grupul IRS al omului de afaceri Cristian Burci era cel mai mare producator de vagoane de marfa din Europa cu o cota de piata de circa 30%. Meva Drobeta Turnu Severin, Romvag Caracal si Astra Vagoane Arad vindeau 4.000 - 5.000 de vagoane anual catre companii precum Deutsche Bahn, France Train sau altor mari companii nationale de transport marfa din Europa. La CFR Marfa mai putin, pentru ca aceasta nu avea bani de dat pe cumpararea de vagoane noi. Saptamana trecuta toate cele trei companii ale lui Burci au intrat in insolventa si vor intra sub supravegherea unui administrator judiciar. Cum s-a ajuns aici ne-a explicat chiar patronul Burci: "Toata piata europeana a cazut dramatic. De la 17.000 de vagoane in 2008 anul acesta a ajuns la 5.000 de vagoane, scrie Money.ro.

Pasaj subteran de 58 milioane de euro in Piata Charles de Gaulle. Parcare de 8,7 milioane de euro langa viitorul Stadion National - noile investitii ale Capitalei. Consilierii municipali au aprobat, miercuri, cu unanimitate de voturi, rectificarea bugetului Capitalei. Acestia au hotarat suplimentarea subventiilor pentru RATB si RADET si au alocat bani pentru salubrizare si deszapezire sectorului 5 al Capitalei. Nici RATB si nici RADET nu au primit la rectificare sumele necesare. Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) a primit 15 milioane de lei din necesarul de 384 de milioane de lei iar Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB), 30 de milioane, dintr-un necesar de 65 de milioane de lei. In 18 luni, Primaria Capitalei va construi un pasaj subteran in dreptul Pietei Charles de Gaulle. Acesta va ocupa o suprafata de 20.000 de metri patrati si va costa 58 de milioane de euro. Dupa cum reiese din raportul de specialitate intocmit de municipalitate, "scopul investitiei il reprezinta modernizarea infrastructurii rutiere, in intersectie, prin realizarea pasajului rutier subteran denivelat pe directia Bd. Aviatorilor", anunta Gandul.

Cursuri pentru cei care vor sa inceapa o afacere. Maine se lanseaza proiectul ANTREMAN - "Infiintarea Scolii de Studii Antreprenoriale si Manageriale", cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. ANTREMAN se adreseaza persoanelor care doresc sa initieze o afacere pe cont propriu intr-una din cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei. "Pe durata implementarii proiectului, acestia vor participa la cursurile Scolii de Studii Antreprenoriale si Manageriale, vor beneficia de consiliere si mentoring din partea unor intreprinzatori de succes si vor fi sprijiniti sa-si infiinteze propriile firme", a precizat, pentru Capital, Mirabela Borcos - coordonator Departament Proiecte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Durata cursurilor va fi de 18 luni, informeaza Capital.ro.

Mercedes-Benz Biome Concept. Realizat pentru concursul anual Los Angeles Design Challenge, prototipul Biome impresioneaza prin solutiile tehnologice inglobate. Gandit de studioul de design avansat Mercedes-Benz din California, Biome are 2+2 locuri si cantareste doar 394 kg. Secretul? Sasiul, caroseria si rezervorul de carburant sunt realizate dintr-un material special, denumit BioFibre. Acest material organic, sustine Mercedes-Benz, este mai usor decat metalul sau compusii sintetici, dar mai rezistent decat otelul. Lung de 4.020 mm si lat de 2.500 mm, conceptul Biome aduce un layout interesant al habitaclului: soferul sta pe mijloc, flancat de doi pasageri, in timp ce al patrulea loc se afla in spatele lui, scrie Adevarul.

Chiriile din mallurile bucurestene, peste cele din Madrid, Milano sau Amsterdam. Proprietarii de magazine din mallurile din Capitala platesc chirii mai mari decat comerciantii din centre consacrate ale comertului international. O piata a extremelor. Asa poate fi descris segmentul de retail al afacerilor imobiliare bucurestene. "In ceea ce priveste chiriile lunare in centrele comerciale moderne, acestea pot ajunge la 469 de euro pe metru patrat in Londra, dar pot fi chiar mai mici decat cele din Bucuresti in orase precum Madrid (57 de euro/mp/luna), Milano (46 de euro/mp/luna) sau Amsterdam (54 de euro/mp/luna)", spun reprezentantii companiei de consultanta imobiliara Colliers International. Ei pun acest fenomen pe seama ofertei locale aflata inca la un nivel scazut, "respectiv pe numarul inca mic de centre comerciale (in suprafata inchiriabila) la mia de locuitori, in comparatie cu media capitalelor europene si absenta unei zone reale de high street care sa ofere retailerilor posibilitatea de a se extinde si in aceasta forma", conform declaratiei pentru gandul a Ramonei Marusac, Senior Associate al Colliers International, anunta Gandul.