"Start-up" de criza: zero angajati, afaceri de milioane. Cea mai performanta companie nou-infiintata a fost, in 2009, Asuda Impex din Strada Calarasi nr. 28, Voluntari. Cu doar cinci angajati, firma a obtinut, din comertul angro cu fructe si legume, o cifra de afaceri de 137 de milioane de lei si un profit brut de 51.000 de lei. La aceeasi adresa functioneaza, tot din 2009, Bana Trading Logistics SRL. In primul an de activitate, firma a atins o cifra de afaceri de 32 de milioane de lei cu zero angajati, tot din comertul angro cu fructe si legume. Tot in Voluntari, dar pe strada Galata, se afla Ramstorg Fruct, care a avut in 2009 o cifra de afaceri de 37 de milioane de lei, in timp ce pe strada Maxim Gorki din acelasi oras ilfovean functioneaza Agro Prim Mercali SRL - 31 de milioane de lei cifra de afaceri in primul an (2009), niciun salariat. De altfel, mai mult de jumatate dintre cele mai mari 50 de firme infiintate in 2009, incluse in topul realizat de Registrul Comertului in functie de cifra de afaceri inregistrata in primul an de functionare, par a fi create dupa acelasi calapod - angajatii pot fi numarati pe degetele de la o mana, domeniile principale de activitate sunt comertul angro, distributia, intermedierile (sunt preferate fructele si legumele, cerealele, combustibilii, materiile prime pentru industrie), scrie Capital.
In articolul "Banca Nationala aproba azi raportul trimestrial asupra inflatiei. Ce va face cu dobanda-cheie?", ZF scrie: "Consiliul de administratie al BNR urmeaza sa aprobe astazi raportul trimestrial asupra inflatiei, care va include cel mai probabil o prognoza majorata pentru inflatia din acest an, in timp ce dobanda-cheie si nivelul rezervelor minime ale bancilor raman la fel, dupa cum anticipeaza analistii". Integral in Ziarul Financiar.
Top 10 datornici privati la stat. Cei mai mari datornici privati la bugetul de stat aveau la 31 martie 2011 obligatii restante de peste 500 milioane de lei, potrivit ultimelor date ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). Fiscul a inceput deja procedurile de executare silita la toate cele zece companii. Primul in clasament este compania detinuta de fratii Micula, prezenti in Top 300 Capital. Este vorba de European Food care la 31 martie avea de achitat catre stat nu mai putin de 120,2 milioane de lei. In primul trimestru din acest an, restantele companiei au crescut cu peste 50%, conform datelor ANAF. Totodata, fratii Ioan si Viorel Micula inchid si lista celor 10 datornici cu firma European Drinks, a carei datorii catre bugetul de stat a scazut de la 22,52 milioane lei, cat era la 31 decembrie 2010, la 21,13 milioane lei la finele primului trimestru. Cei doi bogati controleaza si compania Transilvania General Import-Expert, pozitionata pe locul sapte in top 10 cei mai mari datornici la stat, scrie Capital.
Proprietatea privata, un moft? Cum imparte statul roman "dreptatea" fostilor proprietari. Fostii proprietari de cladiri si terenuri, deposedati prin forta de comunisti, sunt decisi sa dea statul in judecata, nemultumiti de criteriile considerate arbitrare prin care li se acorda despagubirile. Ei cred ca autoritatile s-au folosit de bursa pentru a le devaloriza averile. Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatii (ANRP) a reluat, luni, procesul de emitere a titlurilor de conversie a averilor detinute de fostii proprietari in actiuni la Fondul Proprietatea. Toate dosarele fusesera suspendate pe 11 ianuarie, inainte de listarea fondului la Bursa de Valori Bucuresti, scrie Daily Business.
Senior Software: de ce sa dezvolti un ERP pe Windows Azure? Platforma de cloud computing Windows Azure - priviti-o ca pe un sistem de operare in cloud - are un momentum foarte bun, cum se spune in limbaj corporatist, adica e pe un trend astecendent ca adoptie in Romania. In mod cumva surprinzator, dupa un start un pic mai ezitant. Ai zice ca clientii - adica acele companii care sa dezvolte aplicatii pe Azure- sunt cumva speriate de faptul ca clientii lor s-ar speria de termenul de cloud computing. Iata insa ca inca cineva a descoperit cum sa vinzi astfel de tehnologii de avangarda. Cum sa alungi "spaima" de cloud? Integral in Business Cover.
Mutantii din farfurie. De ce s-ar vrea cultivarea plantelor modificate genetic. Un subiect sensibil, aflat acum pe agenda UE, este permiterea cultivarii pe scara larga a plantelor modificate genetic de la inceputul anului viitor, dupa ce suprafetele cultivate cu OMG sunt in continua scadere. Cine vrea, cine se opune si de ce? Daca-i intrebi pe marii fermieri despre organismele modificate genetic n-ai gasi pe unul care sa nu vrea sa le cultive. Pentru ei e simplu: cultivarea OMG-urilor presupune costuri mult mai mici decat a plantelor crescute natural, productiile sunt mai mari si chiar, spun fermierii, necesita o cantitate de ingrasaminte mai mica ceea ce le face mai putin toxice, scrie Money.ro.
Bursa americana a crescut cu peste 100% de la minimele din martie 2009. Indicele american S&P500 a avansat cu 8.5% de la inceputul anului. Potrivit unui raport emis de catre compania de consultanta Bespoke, la trei saptamani de la inceputul sezonului de raportari, aproximativ 73% din companiile care se afla in componenta indicelui S&P500 au inregistrat un profit net peste asteptari in T1 2011, in timp ce 66% din companii au raportat o cifra de afaceri peste nivelul estimat. La inceputul saptamanii trecute, aproape 70% din companiile americane listate la bursa inregistrasera un profit peste asteptari. Bursa americana de actiuni este principalul beneficiar al acestor rezultate: in ultima saptamana S&P500 a crescut cu doua procente, patru din ultimele cinci zile indicele inchizand pe verde, scrie EconomicTimes.ro.
Teodor Ancuta, la bilant: "Sibiul este un Chicago romanesc". Perdantul cursei pentru sefia Sibex a stat de vorba cu ziarul "BURSA" despre planurile sale de viitor si despre cum vede (acum, cu o oarecare detasare) bursa de la Sibiu. Nu au fost lasate deoparte chestiuni fierbinti ale zilei, precum statutul consultantului Patrick Young in viitorul apropiat, relatia dintre Teodor Ancuta si concurentul sau, Cristian Sima - preferat de AGA sibiana - perspectivele fuziunii cu BVB. Atent la detalii, Teodor Ancuta a vorbit si despre chestiuni organizatorice, precum sediul in care fiinteaza Sibex, chiriile din zona si necesarul de oameni pentru prelungirea programului de tranzactionare. Interviu integral pe Bursa.ro.
Blocajul financiar a constrans companiile sa retraga din depozite 820 mil. euro in T1. In Bucuresti, firmele si-au diminuat economiile cu 1,7 miliarde de lei si 524,6 mil. euro. In judetul Olt, persoanele juridice aproape ca si-au lichidat conturile in euro, iar in Prahova si-au scos jumatate din rezervele in valuta. Companiile au retras, in primul trimestru al anului, din depozitele la termen constituite la banci sume in valoare totala de aproape 820 mil. euro, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei. Din depozitele la termen in lei, firmele au scos 1,35 mld. lei (319 mil. euro) in primele trei luni ale anului, in timp ce economiile in euro s-au diminuat cu aproape 500 mil. euro. Procentual, depozitele la termen constituite de companii s-au redus in perioada ianuarie-martie 2011 cu 11,5%, de la 34,36 mld. lei la 30,4 mld. lei. Economiile in lei s-au micsorat cu 7,34%, pana la 18,4 mld. lei, iar depozitele in euro au scazut cu 14,5%, de la 3,41 mld. euro la 2,9 mld. euro, scrie Financiarul.
Cehii de la CEZ au reinceput lucrarile la parcul eolian de 1,1 miliarde de euro din Dobrogea. Cand va fi gata proiectul? Cehii de la CEZ au reluat lucrarile la cea de-a doua etapa a proiectului eolian in valoare de 1,1 miliarde de euro, pe care il construiesc in Dobrogea, potrivit reprezentantilor companiei de utilitati, citati de Reuters. CEZ construieste un parc eolian de 600 de MW la Fantanele si Cogealac, investitie considerata una dintre cele mai importante pentru Romania in aceasta perioada de scadere a economiei. Lucrarile ar fi trebuit sa fie finalizate anul acesta, insa compania a stopat constructia, din cauza problemelor pe care le-a avut cu primaria din Cogealac, in august 2010. La Fantanele, in schimb, lucrarile sunt aproape finalizate. Reprezentantii companiei au declarat ca urmeaza sa instaleze ultimele turbine, urmand ca anul acesta sa se ajunga la o productie de electricitate de 0,8 TWh, scrie Gandul.
Gropile din contractul pentru Timisoara-Lugoj. Doua firme, aceeasi licitatie, aceleasi criterii de calificare. Nici una nu indeplineste unul dintre criterii, una este exclusa, cealalta nu numai ca nu e exclusa ci primeste si contractul aferent de 100 milioane euro. Asa se aplica legea unica la compania de autostrazi. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) aplica standarde duble la licitatiile organizate pentru acordarea unor contracte de sute de milioane de euro de la bugetul de stat. Acuzatia rezulta din contestatia depusa la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) de catre firma Tehnologica Radion, unul dintre participantii la licitatia pentru proiectarea si construirea celui de-al doilea tronson al autostrazii Timisoara-Lugoj, 23 km. Accesul companiilor de constructii la licitatiile pentru construirea a noua tronsoane de autostrada dintre Nadlac si Sibiu a fost conditionat de catre CNADNR de indeplinirea mai multor criterii de calificare, printre care si criteriul indicatorului lichiditate generala, scrie Romania Libera.
Ce industrii romanesti castiga de pe urma conflictelor arabe. Dupa tensiunile din nordul Africii, firme vest-europene din industria usoara s-au indreptat spre Romania. Conflictele din lumea araba incepute in acest an au adus un beneficiu nesperat multor companii romanesti din industria textila sau a incaltamintei. Branduri importante in domeniu, care produceau in tari mari manufacturiere ca Maroc sau Tunisia, s-au vazut nevoite sa-si restranga productia din nordul Africii. Privirea s-a indreptat spre Romania, unde unii dintre ei deja aveau contracte. "Companii mari de pe pietele europene care se aprovizionau de la parteneri din Africa de Nord si-au pus problema de diversificare a surselor in Romania", ne-a declarat Costin Lianu, directorul Directiei Dezvoltare Export din Ministerul Economiei. Integral in EVZ.
Citeste si:
0
0
