​RFI Romania a facut o analiza a programelor de politica externa si securitate nationala a unora dintre candidatii la alegerile prezidentiale si incearca sa identifice directiile strategice pe care acestia le-ar da Romaniei. Potrivit Constitutiei si deciziilor Curtii Constitutionale, Presedintele are principalele sale atributii in domeniul politicii externe si de securitate. Desi Guvernul Romaniei elaboreaza proiectele, seful statului are, in general, functia de reprezentare si este seful CSAT.

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. (Constitutia Romaniei)

VICTOR PONTA

  • "Politica externa a Romaniei trebuie sa fie una pragmatica", putem citi scris cu majuscule in programul candidatului Victor Ponta. Dimensiunea externa e reflectata in mai multe capitole ale programului, fie ca este vorba despre chestiunile economice, cele diplomatice sau de securitate.
  • Relatia cu Rusia si spatiul estic: Nu exista un capitol sau mentiune speciala despre relatia cu Moscova in programul politic al candidatului socialdemocrat, dar se vorbeste la un moment dat despre “provocarile noi si foarte dure, mai ales la granita de Est a tarii”.

KLAUS IOHANNIS

  • Relatia cu Rusia si spatiul estic: Candidatul ACL Klaus Iohannis nu are niciun capitol dedicat relatiei cu Federatia Rusa si cu Ucraina invecinata. Nu este schitata nici macar o directie de actiune, desi, in declaratii facute inaintea campaniei electorale, Iohannis pleda pentru eliminarea tonului agresiv din discursul fata de Moscova. Cat priveste vecinatatea estica (in afara Ucrainei) sau spatiul balcanic, acestea lipsesc cu desavarsire. Nu exista nicio mentiune nici macar la alte capitole ca elemente de context.
  • Singura afirmatie este cea legata de statutul de membru NATO care ar duce la “intensificarea colaborării cu țările din Europa, Caucaz, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Nordul Africii”. Despre ce anume ar fi vorba nu se specifica in program.

MONICA MACOVEI

  • Relatia cu Rusia si spatiul estic: “Voi detensiona în măsura posibilului relațiile cu Federația Rusă, cu care trebuie să avem o abordare pragmatică”. Care sunt optiunile de detensionare si in ce format ar putea fi stabilite nu aflam din programul politic al doamnei Macovei. Candidatul independent doreste schimburi economice si culturale cu Federatia Rusa fara a renunta la interesele ce apartin unor “sfere strategice diferite”. Se pune intrebarea daca afacerile cu Federatia Rusa pot exista fara componenta politica. Germania este un exemplu bun in acest sens. Mai departe nu exista detalii in programul doamnei Macovei, nici referiri la Ucraina, la actiunile Kremlinului in conflictul separatist, la Europa de Est in general sau la spatiul Marii Negre.

ELENA UDREA

  • Relatia cu Rusia si spatiul estic: Elena Udrea marseaza pe ideea unei resetari a relatiilor cu Federatia Rusa care ar trebui “reconstruite cu ingeniozitate” si “fără gesturi şi angajamente ce pot afecta eşafodajul de securitate al României”. Afirmatia este lipsita de continut pentru ca nu propune nicio masura concreta de realizare. Apoi, candidatul PMP se contrazice imediat prin punctul dedicat relatiei cu Ucraina.
  • Desi identifica bine lipsa de asistenta venita din partea Romaniei pentru statul vecin in procesul de reforme democratice (spre deosebire de abordarea Poloniei, n.a.), Udrea afirma ca vrea sa sustina Ucraina pentru “îndeplinirea criteriilor politice şi tehnice de integrare în NATO”. O asemenea declaratie din partea unui candidat prezidential este mult prea ambigua si poate fi inteleasa drept sustinere de integrare in NATO, ceea ce Moscova nu va accepta niciodata.
  • Apoi, evenimentele recente din estul Ucrainei si rolul pe care Romania il poate juca in stabilizarea situatiei nu isi gasesc loc in programul politic. Singura mentiune facuta se gaseste in paragraful dedicat regiunii Marii Negre in care Udrea afirma ca pozitionarea geografica a Romaniei faciliteaza transportul de resurse energetice si poate asigura independenta energetica. Programul omite sa vorbeasca despre esecul proiectului Nabucco si despre gazoductul South Stream care ocoleste Romania si care este respins de UE.

Citeste integral pe RFI.ro