Decit sa vorbesti cu Boc sau cu Stolojan despre noul partid al lui Basescu, PDL, mai bine esti sincer cu Elena Udrea si traiesti citeva minute in preajma nurilor ei. Deci despre politica de azi, cu perpetua consiliera a lui Traian Basescu, perpetuul secretar general al partidelor lui Basescu si mereu perpetua sotie a lui Dorin Cocos.

Aveti o lipsa de prieteni

Reporter: Nu va simtiti niciodata singura si stinghera in PD, Udrea fiind o impunere a lui Basescu in PD?

Elena Udrea: Una dintre certitudi­nile pe care le-am dobindit in si despre politica este aceea ca politica nu se face cu prietenii, nu se face din iubire. De ce aveti impresia ca toti politicienii se iu­besc intre ei si eu as fi exceptia? In plus, sint o multime de alte cazuri prin partide, chiar si in partidul din care fac parte, pe care le-am putea aseza in aceeasi ca­te­­gorie cu al meu, deci si daca ati avea dreptate in ceea ce ma priveste, nu m-as simti deloc singura.

Rep.: Prietenia dumneavoastra cu Basescu e mai mare decit competenta politica proprie?

E.U.: Intrebarea face doua incercari: sa fixeze o axioma si sa sugereze o si­tuatie pe care va feriti sa o numiti direct. Probabil ca aveti o lipsa de prieteni din moment ce aveti o reprezentare ero­nata a acestui cuvint. M-am definit intotdeauna fata de presedintele Traian Ba­sescu prin loialitate, incredere, respect.

Nu vad cum pot raporta toate acestea la competenta mea politica, pentru ca nu are nici o legatura una cu alta. Pot fi mai mult sau mai putin competenta in gene­ral, dar in oricare dintre situatii ramin aceeasi persoana, cu acelasi caracter si aceleasi principii.

Macar legat de consecventa actiunilor mele politice, a sus­tinerilor pu­blice, nu cred ca aveti motive sa le contestati. Referitor la competenta politica, poate ar trebui sa o explicati exact, pentru ca eu nu inteleg ce considerati a fi. In politica nu se da alt examen decit acela in fata electoratului, la urne.

Daca ar fi ca politicienii sa paraseasca scena in ordi­nea lipsei lor de competenta, de buna-cre­dinta, de moralitate, va asigur ca multi ar trebui sa plece inaintea mea.

Aveti o obsesie: Basescu

Rep.: Cit de plicticoasa e meseria asta politica a dumneavoastra, de a fi Elena Udrea, rea cu cei anti-Basescu, dar plicticos de respectuoasa in ceea ce priveste actiunile si vorbele lui Basescu?

E.U.: Vedeti dvs., aveti o obsesie, Traian Basescu, si vreti sa puneti acest fapt pe seama mea, folosind pretextul dialogului cu mine pentru a v-o exprima. Sint foarte multi oameni politici care sustin si isi afirma increderea in diversi lideri, eventual in sefii lor de partid, si nu am vazut nici un comentariu care pare firesc multora. Constati in schimb ca exista o problema cu atitudinea mea consecventa de sustinere a presedintelui, atitudine pe care am afirmat-o de fiecare data, mi-am asumat-o si pentru care am o mul­time de argumente.

Rep.: Cind greseste Basescu?

E.U.: De ce credeti ca eu am o pro­blema? Eventualele greseli ale sale sint sigura ca nu ar trece neobservate de dvs., deci va las sa le cautati.

„Proasta? Doar exceptional!“

Rep.: Care-s limitele politice ale Elenei Udrea? La ce nu va pricepeti?

E.U.: La o multime de lucruri. Nici nu am pretentia ca m-as pricepe la foarte multe. Numai prostii cred ca le stiu pe toate. In schimb, am stiut intotdeauna ce vreau sa fac in viata si stiu foarte bine ce vreau sa fac in politica. Cred ca orice se poate invata daca te intereseaza cu ade­varat si eu tot timpul, zi de zi, ma pre­ga­tesc pentru ceea ce am de facut.

Important in politica este sa fii de buna-cre­dinta, sa urmaresti sa faci ceea ce oamenii asteapta de la tine, sa ai curajul de a lua decizii si de a ti le asuma. Foarte multi politicieni nu se pricep la nimic, nu au facut nimic in viata si nu ar avea din ce trai daca nu ar ocupa diferite functii oferite de partid. Altii au pregatire in varii domenii, dar nu exista un domeniu unic ce ar putea da masura competentei politice. Va asigur ca eu sint un bun jurist si asta imi foloseste in ceea ce fac.

Rep.: Cine creeaza din Udrea un „o­biect“ de seductie? Poporul sau media?

E.U.: O intrebare buna. Nu cumva si asteptarile poporului sint create de me­dia? Cred ca ati mediatizat exagerat o persoana, pe mine, creind astfel un personaj, Elena Udrea. Pina la urma, in ciuda scopului pe care aceasta mediatizare l-a avut de cele mai multe ori, mi-a folosit. Ce nu te omoara, te intareste. Am o notorietate foarte mare si foarte multi oameni au incredere in ceea ce fac. V-as intreba eu: de ce atita interes din partea mediei pentru Elena Udrea?

Rep.: Cind sinteti frumoasa, cind blonda? Dar proasta? Cind va imbogatiti sufleteste?

E.U.: Intrati in stereotipuri. Citeodata. Tot timpul. Doar exceptional. In fiecare moment.

Platon. Sartori. Lasswell. Udrea

Rep.: Care-s limitele ideii de pestera la Platon?

E.U.: Este un test? Mitul pesterii este o poveste despre adevar, despre tentatia cunoasterii si a evadarii din lumea apa­renta, in absolut. Cred ca limitele acestei idei tin de propria abordare, de propria experienta a dualitatii dintre materie si spirit.

Rep.: Unde a gresit Sartori?

E.U.: Nu am citit decit Homo Videns, cu a carui idee despre riscul inculturii datorate invaziei imaginilor, televiziunii sint de acord.

Rep.: Este Lasswell depasit?

E.U.: Nu stiu daca dezvoltarea stiintei politice, al carei pionier a fost Lasswell, pina la ceea ce este astazi politica, face ca teoria lui sa fie perimata. Sint convinsa in schimb ca profesorii de stiinte politice cunosc aceste lucruri. Si banu­iesc ca si dvs. cunoasteti, nu-i asa?

„Cultura este ceea ce ramine dupa ce ai uitat ce ai invatat“, nu? Eu sper sa uit cit mai putine din ceea ce citesc referitor la politica“

Rep.: Nu. Care sint lecturile politice preferate? In ce consta cultura dvs. politica?

E.U.: Banuiti ca lecturile mele prefe­rate sint cele politice. Asa cum se stie, sint de formatie jurist, de profesie avocat si mi-a placut si imi place profesia mea. Cu toate acestea, am ales sa urmez o cariera in politica, sigur, neabandonin­du-mi activitatea profesionala.

Dedic insa cea mai mare parte a timpului meu po­li­ticii. Asa evoluind lucrurile, sint foarte multe de adaugat culturii mele politice si incerc sa fac aceasta completare permanent. Cum s-a spus, „cultura este ceea ce ramine dupa ce ai uitat ce ai invatat“ si sper sa uit cit mai putine din ceea ce citesc referitor la politica. Pe de alta par­te, este adevarat, arareori un profesor de stiinte politice reuseste sa fie un bun po­litician. Este diferenta de la teorie la practica, de la idei la fapte.

Rep.: Este politica o curva?

E.U.: Este un cliseu. Mi s-a spus ca prin­tre primele lucruri pe care trebuie sa le iau ca pe adevaruri absolute, atunci cind am pasit in politica, a fost si acela ca aici este permis orice si ca nu trebuie sa ai caracter pentru a reusi. Am crezut si atunci si cred si acum ca este gresita aceasta definire a politicii si a politicienilor. Ar presupune ca oamenii morali, de caracter, cu verticalitate pierd toate aceste calitati dupa ce intra in politica sau nu aleg politica decit cei care sint lipsiti de ele. In realitate, si in politica, la fel ca oriunde in alta parte, sint si oameni buni si oameni rai, care fac si lucruri bune si lucruri rele.

Integral in Academia Catavencu.

istodor@catavencu.ro