Camelia Bogdan: Banii din Crescent ar fi ajuns si la altii, care sunt protejati de stat. Sunt offshore-uri controlate de servicii. Judecatoarea Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de inchisoare, in dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare (ICA) si care a fost exclusa din magistratura, a declarat, intr-un interviu pentru Revista 22, ca sunt semne de intrebare daca sumele din offshore-ul Crescent ar fi ajuns doar in posesia afaceristului si ca ar trebui sa se faca o comisie rogatorie, pentru ca autoritatile sa afle ce s-a intamplat cu banii. Astfel, judecatoarea a aratat ca, dupa pronuntarea condamnarii in dosarul ICA, ar fi trebuit indisponibilizate si bunurile al caror beneficiar real este Voiculescu, precum banii de la offshore-ul din Cipru, de pe urma carora ea crede ca ar fi beneficiat si alte persoane, "care ar putea fi protejate de organe ale statului". In acest sens, ea a declarat ca ar fi trebuit facuta o comisie rogatorie, scrieRomania Libera.
Daca piscina asta din Galati ar fi Romania, tu te-ai fi inecat deja. Nu stiu daca mai tii minte, dar anul trecut o tara intreaga a ras de primarul din Galati care a inaugurat strandul public din oras fara insa sa puna si apa in bazine. La cate mistouri s-au facut pe internet de nefericitul pesedist, care a avut ideea creata sa-i invite pe galateni la o piscina uscata, te-ai fi asteptat ca, macar de rusine, edilul Pucheanu sa fi rezolvat intre timp problema. In aprilie 2017, primarul Pucheanu a concesionat Plaja Dunarea unui investitor privat, care s-a angajat, printre altele, ca in cel mai scurt timp va da drumul la un bazin din cele doua existente, va inaugura tiroliana si va amenaja si terenuri de sport (ambele cu termen 1 iulie). Investitiile s-ar fi ridicat la 6,2 milioane de euro la Plaja Dunarea. Au trecut insa patru luni de cand a semnat contractul cu Primaria Galati, iar treaba arata in felul urmator: in loc sa fie umplute bazinele cu apa, la Plaja Dunarea a fost adusa o piscina din aia, de curte, in care galatenii sunt invitati sa se scalde, noteazaVice.
#REZIST, ecou european intr-o carte. Ce n-au facut universitarii nostri de la stiinte politice si sociale, ocupati cu alte cele, fac universitati straine: analiza fenomenului #rezist, privit din perspectiva multidisciplinara. Cercetatori britanici de la Universitatea din Bournemouth si germani de la Universitatea de Stiinte aplicate Quadriga din Berlin au initiat, putin dupa stingerea protestelor din iarna aceasta, un studiu cu contributii romanesti si straine, publicat recent sub titlul #Rezist. Romania's 2017 anti-corruption protests: causes, development and implications. Coordonatorii lucrarii, profesorii Ana Adi si Darren G.Lilleker, au fost interesati sa afle ce se poate invata "la cald" din protestele impotriva OUG 13 si a coruptiei clasei politice romanesti, din mai multe unghiuri: context istoric si politic, motivatiile protagonistilor, dinamica comunicarii si impactul socio-politic. Au fost invitati sa contribuie la acest tablou complex universitari specializati in comunicare si media (Dumitru Bortun, Peter Gross, Antonio Momoc, Brindusa Armanca, Maria Corina Barbaros, Rodica Melinda Sutu s.a.), politicieni (Monica Macovei), participanti la proteste (Raluca Feher, Tiberiu Pfiszter, Cosmin Pojoranu s.a.), jurnalisti (Ramona Ursu, Decat o revista), potrivitContributors.
Gestionarea deseurilor si aplicabilitatea normelor europene. Ministrul Mediului recunoaste ca Romania se afla intr-o situatie deplorabila cat priveste gestiunea deseurilor si mai ales gradul de reciclare. In primavara acestui an, Comisia Europeana trimitea Romania in fata Curtii de Justitie a UE din cauza ca a intarziat cu cel putin patru ani aplicarea unui program mai avansat de gestionare a deseurilor. In 2008 fusese adoptata o Directiva care punea accentul pe reciclare, dar, in pofida avertismentelor repetate, administratia de la Bucuresti nu a intreprins nimic pentru punerea ei in aplicare. In treacat fie spus, nu doar Romania a fost trimisa in fata Curtii, dar motivele sunt diferite. De pilda Polonia nu a transpus o anumita regula bancara, favorizand, aparent, cateva banci locale, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania si Slovacia nu au liberalizat piata terenurilor agricole dupa expirarea termenului de gratie, dar sunt si state occidentale supuse acestor urmariri judiciare cum ar fi Belgia si Portugalia care au ignorat anumite norme europene privind siguranta transportului de marfuri etc, conformDeutsche Welle.
Cronica unei zile in care dispretul fata de lege a triumfat. Lipsa de cvorum la birourile permanente, lipsa de cvorum la plen, sedinta informala telefonica, o mica incompatibilitate. Nimic nu i-a impiedicat pe social-democrati si pe aliatii din ALDE sa mearga inainte, sfidand nonsalant legi si regulamente. Alesii nu s-au remarcat niciodata printr-o respectare deplina a regulilor si regulamentelor, venind de multe ori cu diverse explicatii alambicate si fortari ale regulamentului pentru a-si justifica actiunile. Ce s-a intamplat astazi depaseste insa imaginatia chiar si a celor care nu mai au niciun fel de incredere in parlamentarii care ar trebui sa-i reprezinte in forul care este "inima si mintea natiunii", dupa cum spunea cu emfaza presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu. Toata "saga" a pornit de la adoptarea de catre Guvern, vineri, a unor ordonante in domenii care fac obiectul legilor organice. Potrivit art. 115 din Constitutie, alin. (5): "Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere", informeazaEuractiv.ro.
