"Marile intrebari" ale lui Dragnea, si pentru presedintele Romaniei, "intre doua deplasari foarte importante": Incitarea la proteste mi se pare o iesire din democratie. Decizia de a nu demisiona din Guvern a fost luata de Sevil Shhaideh si Rovana Plumb individual, dupa ce partidul le-a comunicat sustinerea, intrucat hotararea le apartine doar lor, i-a transmis Liviu Dragnea lui Iohannis la prima declaratie pe larg dupa ce presedintele a cerut demisia sefelor de la Dezvoltare si Fonduri Europene. Marile intrebari care se pun acum "si presedintelui Romaniei, intre doua deplasari foarte importante" se refera la "abuzurile care au inceput acum sa iasa la iveala" si e inutil sa se discute despre afirmatiile ministrului Justitiei, care, subliniaza Dragnea, nici macar nu a adus in discutie punctual dosarul Belina. Intrebat despre indemnul presedintelui la implicare civica, liderul PSD a comentat ca incitarea la proteste i se pare "o iesire din democratie", la fel ca si ideea ca unii sunt buni, altii sunt rai si ca o singura persoana stabileste cine ce trebuie sa faca, conform Gandul.
Precizarile Ministerului Justitiei in cazul HG Belina. Ministerul Justitiei considera ca decizia CCR privind OUG 13 nu se aplica si Hotararii de Guvern prin care a fost transferata insula Belina de la stat la Consiliul Judetean Teleorman. Tudorel Toader face referire la o decizie a CCR in cazul OUG 13, potrivit careia membrii Guvernului nu pot fi trasi la raspundere pentru adoptarea unor acte normative "cu putere de lege". "In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege", se arata in motivarea CCR din februarie 2017, informeaza Digi24.
Propuneri privind reforma Schengen. Comisia cere Consiliului primirea Romaniei si Bulgariei. CE a propus miercuri masuri pentru mentinerea si consolidarea Spatiului Schengen. Cu acest prilej, Executivul european a cerut Consiliului UE sa permita intrarea Romaniei si Bulgariei in acest spatiu, din motive politice si de securitate. "Cu toate ca normele existente privind reintroducerea temporara a controalelor la frontierele interne s-au dovedit suficiente in marea majoritate a cazurilor, termenele prevazute de legislatie pot sa nu fie intotdeauna suficiente atunci cand statele membre se confrunta cu amenintari grave, aflate in continua evolutie, la adresa ordinii publice sau a securitatii interne. Prin urmare, Comisia propune ajustarea termenelor aplicabile in temeiul articolelor 25 si 27 din Codul frontierelor Schengen la o perioada de pana la un an (in loc de sase luni) si introducerea, in acelasi timp, a unor garantii procedurale mai stricte, inclusiv a obligatiei statelor membre de a determina daca unele masuri alternative nu ar putea aborda mai eficient amenintarea identificata si de a prezenta o analiza detaliata a riscurilor", a anuntat Comisia Europeana, informeaza euractiv.ro.
Parlamentarii, atenti la buzunarul lor: indemnizatia pentru limita de varsta, actualizata anual. Parlamentul a modificat, miercuri, in unanimitate, Statutul deputatilor si senatorilor, stabilind ca indemnizatia pentru limita de varsta a parlamentarilor sa nu depaseasca nivelul indemnizatiei unui parlamentar in exercitiul mandatului, iar indexarile sa se faca numai cu rata inflatiei. Propunerea legislativa pentru modificarea articolului 38, articolului 41 si articolului 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, initiata de social-democratii Florin Iordache si Ioan Munteanu, a fost votata cu 241 voturi "pentru". Florin Iordache a precizat, dupa ce Comisia de statut a dat raport de admitere acestui proiect, ca modificarile se refera la plafonarea indemnizatiilor pentru limita de varsta la nivelul indemnizatiei unui deputat la 1 iulie 2017, iar indexarile sa se faca numai cu rata inflatiei, sustine Digi24.
Riscurile integrationismului de tip Macron. Dupa discursul de la Sorbona al presedintelui Frantei Emmanuel Macron, Romania poate vedea mai clar ce i se pregateste daca asista pasiv si bovaric la cursul evenimentelor. Aratam inca de la debutul acestei dezbateri ca Romania da impresia ciudata ca mizeaza pe esecul integrarii nucleului dur. Ideea unui avans solidar al tuturor celor 27, sustinuta de oficialii romani si care a primit o incurajare din partea presedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, nu suscita insa un interes real in vestul Europei. Am vazut de altfel reactia premierului Olandei care nu s-a sfiit sa-l numeasca pe Juncker "un romantic", un eufemism pe care altii l-au intarit imediat. Presedintele Macron nu a spus in acel moment nimic si la Sorbona a simulat ca imbratiseaza anumite idei ale lui Juncker (tema produselor de calitati diferite), dar si-a continuat proiectul care vizeaza integrarea mai stransa a zonei euro, cu un buget propriu si o guverananta bine definita. Era limpede insa de la bun inceput ca nu opozitia Estului va bloca sau intarzia proiectul integrarii Vestului, ci chiar obstacolele interne din societatile occidentale, conform Deutsche Welle.
