Curtea Constitutionala a dat ieri publicitatii motivatia de respingere a contestatiei depuse de deputatii PRM si PC la proiectul de lege privind uninominalul. In primul rand, judecatorii semnaleaza incalcarea de catre contestatari a procedurii de in-troducere a sesizarii. Curtea critica faptul ca sesizarea grupului de senatori ai PRM si PC a fost depusa direct la Curtea Constitutionala si nu a fost inaintata de catre secretarul general al camerei respective, asa cum spune legea. Apoi, CCR respinge punct cu punct toate obiectiiile ridicate.

Astfel, Curtea constata constitutionalitatea articolului 29, alineatul 5 din lege, potrivit caruia "fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit, in contul Autoritatii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pentru fiecare candidat". Contestatarii au sustinut ca aceste prevederi ar reprezenta o violare a textului art. 4, alin. 2 din Constitutie, "intrucat conditioneaza exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere", dar incalca si Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In schimb, Curtea Constitutionala "a constatat ca dispozitiile din reglementarile internationale nu se opun unor circumstantieri si chiar unor restrictii in exercitarea libertatilor". "

Curtea a retinut ca, in virtutea prevederilor art. 19, pct. 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, exercitarea libertatilor poate fi supusa anumitor limitari, ce trebuie insa stabilite in mod expres prin lege si care sunt necesare, printre altele, apararii securitatii nationale sau ordinii publice", se arata in motivatia CCR, care adauga faptul ca "dreptul de a fi ales trebuie exercitat fara restrictii nerezonabile, ceea ce implica posibilitatea existentei unor conditionari in exercitiul acestor drepturi".

Totodata, CCR a respins si contestatia referitoare la articolul 2, potrivit careia prevederile referitoare la drepturile electorale acordate minoritatilor nationale "constituie dispozitii discriminatorii fata de cetatenii romani de etnie romana care nu se bucura de aceleasi facilitati si drepturi", iar cei care ar profita de pe urma acestei legi ar fi cetatenii romani de etnie maghiara. Curtea reaminteste ca insasi Constitutia confera un regim special organizatiilor apartinand minoritatilor nationale, care sa le permita acestora reprezentarea politica in cadrul autoritatii legiuitoare.

Integral in Romania libera.