SUA cer Israelului sa nu atace Iranul si sa lase timp sanctiunilor sa-si faca efectul. SUA au facut vineri un apel la diplomatie pentru a convinge Teheranul sa renunte la controversatul program nuclear si au cerut Israelului sa "permita sanctiunilor sa-si faca efectul", informeaza AFP. Dupa ce secretarul american al Apararii, Leon Panetta, ar fi declarat pentru Washington Post ca Israelul va ataca Iranul in primavara, un purtator de cuvant al diplomatiei americane a confirmat ca SUA cer Israelului sa nu bombardeze Iranul. "Acesta este mesajul nostru", a anuntat Mark Toner. "Am impus sanctiuni fara precedent Iranului, deoarece consideram ca exista timp suficient si spatiu pentru ca diplomatia sa actioneze", a afirmat Toner. "Consideram ca trebuie sa lasam timp sanctiunilor - care vor ingheta economia iraniana - sa-si faca efectul", a mai declarat purtatorul de cuvant american. Declaratiile vin la doar o zi dupa ce secretarul american al Apararii, Leon Panetta, ar fi estimat ca exista o "mare probabilitate" ca Israelul sa atace in primavara centralele nucleare din Iran, potrivit unui editorial publicat de Washington Post.

Presa in diagonalaFoto: Colaj foto

Miliardarul rus Mihail Prohorov va dona o parte din averea sa in caz ca va deveni presedinte al Rusiei. Mihail Prohorov, candidatul la alegerile prezidentiale din Rusia si al treilea cel mai bogat om din tara, a fost acuzat in timpul unei dezbateri televizate ca averea sa a fost dobandita in mod fraudulos in anii '90, relateaza The Telegraph. "Voi vinde totul, toate activele mele in caz ca voi deveni presedinte si voi dona aproape toti banii in scopuri caritabile", a declarat omul de afaceri. Proprietar al unor companii de aluminiu si aur, precum si al unei echipe americane de baschet, Prohorov a mai spus ca va pastra un miliard de dolari din averea sa pentru cheltuieli personale.

Turcia a bombardat bazele kurde din nordul Irakului. Avioanele militare ale Turciei au atacat vineri bazele rebelilor kurzi din nordul Irakului, care serveste ca baza pentru partidul separatist kurd PKK, a anuntat armata turca citata de AFP. Trei obiective ale organizatiei teroriste separatiste din regiunea Zap au fost bombardate de fortele armatei turce. Schimbul de focuri a durat aproximativ o ora si jumatate, separatistii kurzi refuzand sa se predea, potrivit oficialilor din regiunea Batman. Ciocnirile dintre armata turca si rebelii kurzi s-au intensificat in ultimele luni. Turcia a lansat in octombrie o ofensiva majora atat in aer, cat si la sol impotriva kurzilor din sud-estul tarii, dar si in nordul Irakului, dupa ce 24 de militari au fost ucisi intr-o ambuscada.

NATO va achizitiona drone pentru noul sistem Alliance Ground Surveillance. Romania va adera la acest sistem. Ministrii de aparare din 28 de tari membre ale NATO au adoptat, vineri, un acord care vizeaza imbunatatirea supravegherii aeriene, prin achizitionarea de avioane fara pilot, informeaza Le Monde. Franta si Marea Britanie vor face parte din acest program ambitios, insa nu il vor finanta. Treizeci de tari din cadrul Aliantei, intre care Germania, Italia, Romania si SUA, vor adera la sistemul Alliance Ground Surveillance (AGS), care va include cinci avioane de recunoastere fara pilot. "Operatiunea noastra recenta din Libia ne-a aratat importanta unor astfel de echipamente (...). Am demonstrat ca suntem hotarati sa invatam din misiunile noastre", a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, in cadrul unei reuniuni a ministrilor de aparare de la Bruxelles. El a adaugat ca sistemul AGS va oferi posibilitatea comandantilor de a vedea ce se intampla pe teren, pe o distanta mare si pe o perioada indelungata, noul centru de comandament urmand sa fie construit la baza aeriana din Sigonella, Sicilia. Noul sistem se bazeaza pe tehnologia americana Global Hawk si va fi finantat de NATO. Franta si Marea Britanie vor contribui si ele la program cu drona britanica Sentinel si cu viitorul sistem francez Heron, bazat pe o tehnologie israeliana.

Guvernul spaniol ar putea revizui legea de liberalizare a avortului. Guvernul spaniol condus de conservatorul Marian Rajoy si-a anuntat vineri intentia de a revizui legea privind liberalizarea avortului, adoptata in 2010, anunta Le Figaro. Ministrul spaniol al Justitiei, Alberto Ruiz Gallardon, va revizui legea adoptata in iulie 2010 de guvernul socialist condus pe atunci de premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero. Legea adoptata in 2010 permite femeilor sa avorteze in primele 14 saptamani de sarcina fara a fi nevoite sa-si justifice cererea. Guvernul actual doreste totusi ca avortul legal sa devina o exceptie pentru a "garanta dreptul la viata al fatului". Astfel, minorele nu vor mai putea avorta fara acordul parintilor. Forma actuala a legii ofera posibilitatea minorelor de 16 ani sa avorteze liber, fara consimtamantul sau informarea parintilor, insa cu acordul medicului. In teorie, avortul era ilegal intre anii 1985 si 2010, cu anumite exceptii: avortul era permis in caz de viol, al unor malformatii ale fatului sau in caz de pericol pentru sanatatea fizica sau psihica a mamei. De altfel, in 90% din cazuri, femeile au invocat probleme psihice pentru a putea avorta.