Rucareanu, ultimul mare boem al secolului trecut. Joaca si azi rolul vietii sale. A baut, a mancat, a fumat, s-a distrat si, mai ales, a jucat. I-a placut enorm "Comedia Umana". A baut pana la 75 de ani numai votca. A trait inconjurat de femei frumoase si se comporta si acum ca un june-prim. Fumeaza numai Kent lung, de ala ce se dadea la doctori pe vremuri, doua pachete pe zi. In octombrie, face 80 de ani si de sase decenii il cunoaste o tara intreaga. A facut sa rada generatii intregi. E poate singurul octogenar ce se urca pe scuter sa-si ia ziarul dimineata. Prietenii sai, la fel de celebri ca el, au inceput, in schimb, sa-l paraseasca. Fostii sai parteneri de sprit: Banica, Dinica sau Iordache l-au lasat, pe ultimul mare boem al generatiei de aur a teatrului romanesc, singur printre amintiri. Batranul actor ofteaza: "Am mai ramas putini". Pe Dumitru Rucareanu il umfla rasul: "E un punct de vedere!". Integral in EVZ.

Subiectele ZileiFoto: Colaj foto

Guvernul vrea sa suprataxeze companiile de pe piata energiei. Cine ar avea de pierdut. Guvernul ia in calcul cresterea redeventelor la petrol si gaze sau suprataxarea companiilor din sectorul gazelor si energiei electrice, pe masura ce preturile reglementate vor fi eliminate, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. "Exista in Guvern discutii privind nivelul redeventelor la petrol si gaze. Acestea ar putea fi majorate mai devreme de 2014, odata cu procesul de liberalizare a preturilor energiei electrice si gazelor naturale. O alta varianta este suprataxarea companiilor de gaze si energie, pentru ca vor fi niste profituri pentru care nu trebuie sa faca nimic", au afirmat sursele. In cazul in care varianta aleasa de Guvern va fi suprataxarea profitului companiilor petroliere, atunci, practic, Executivul va introduce o taxa speciala pentru o singura firma: Petrom, singurul "benzinar" caruia i se poate aplica o astfel de masura, in conditiile in care Mol, Lukoil si Rompetrol au pierderi, anunta Gandul.

Romania la Olimpiada Culturala londoneza. La finalul lunii aprilie o serie de evenimente care ii au ca protagonisti pe Ion Caramitru, Anamaria Marinca sau Dan si Lia Perjovschi debuteaza la Londra. Programul Institutului Cultural Roman din Londra cuprinde 15 proiecte integrate celor 1.000 britanice. Caramitru recita din Shakespeare - 2 iulie, Kings Cross. Marii actori Ion Caramitru (foto) si Michael Pennington ("Iron Lady"), considerati de The Guardian "doi dintre cei mai mari interpreti ai lui Hamlet din toate timpurile", vor recita din sonetele lui William Shakespeare si vor rosti cateva monologuri celebre. Spectacolul e in Kings Cross, una dintre zonele turistice zero ale Londrei. Aprilie-iunie, East End. Masterclass si ateliere de film sustinute de patru cineasti romani - scenaristul Alex Baciu, regizorul Radu Muntean, editorul Catalin Cristutiu si actrita Anamaria Marinca (foto) -, care vor lucra cu 20 de tineri apartinand comunitatilor defavorizate din sase cartiere olimpice din estul Londrei. Scurtmetrajul realizat va fi prezentat intr-o ceremonie speciala din cadrul Festivalului de Film East End, care are loc intre 3 si 8 iulie, informeaza Adevarul.

Propunere soc: Capitala Rusiei ar trebui transferata in Siberia. Noul guvernator al regiunii Moscova, Serghei Soigu, fost ministru al situatiilor de urgenta, a declarat ca spera ca intr-o zi capitala Rusiei sa fie transferata in Siberia. Afirmatia a fost facuta in timpul unui interviu acordat vineri statiei de radio Russkaia Slujba Novostei, in care a vorbit despre prioritatile in noua sa functie. Originar din Tuva, regiune din vestul Siberiei, Soigu (57 de ani) i-a propus deja premierului rus Vladimir Putin, presedintele ales al Rusiei, infiintarea unei societati care sa se ocupe de proiecte destinate dezvoltarii Siberiei Orientale si Extremului Orient. Ministrul situatiilor de urgenta, care isi va prelua noua functie abia la 11 mai dupa expirarea mandatului guvernatorului in exercitiu Boris Gromov, a subliniat ca absolut necesara 'deschiderea acestei comori', un fel de 'lada a bunicii' cu variate resurse subterane in care este bogata Siberia si Extremul Orient. Conform unor surse independente, conducerea societatii amintite pentru dezvoltarea regiunii siberiene ar putea sa fie incredintata actualului vicepremier Igor Suvalov, scrie Romania Libera.

Efectul Kosovo. Subiectul Kosovo a revenit in centrul atentiei gratie unor rezolutii a PE care invita Romania sa recunoasca independenta provinciei. Atitudinea fata de provincia Kosovo continua sa fie una din chestiunile neclare ale politicii romanesti. Cel putin in interventiile publice, presedintele Traian Basescu nu a explicat in mod convingator de ce se opune recunoasterii noului stat, in pofida pozitiei principalilor parteneri externi ai Romaniei, SUA si UE. Opinia publica romaneasca nu a cerut insa explicatii, deoarece presedintele a reusit sa sugereze ca Romania ar adopta, in subsidiar, o politica pro-sarbeasca, care se bucura de o simpatie aproape neconditionata. Se stie ca, in ciuda politicii lui Milosevici, opinia publica romaneasca a dezaprobat in marea ei majoritate atacurile americane asupra Serbiei, dupa cum a penalizat politica presedintelui Emil Constantinescu. A fost destul de aceea ca presedintele Traian Basescu sa sugereze, prin cateva propozitii aluzive, ca se desparte de linia Constantinescu, pentru ca mediile populare, frustrate in anii anteriori, sa fie castigate de partea sa, anunta Deutsche Welle.

Filmul accidentului in care un pieton a fost omorat de masina ambasadei Romaniei in Singapore. Imagini socante vizionate, vineri, in procesul fostului diplomat Silviu Ionescu. Magistratii s-au uitat timp de trei ore la inregistrarea din noaptea in care, sustin procurorii, Silviu Ionescu ar fi omorat cu masina un pieton in Singapore. Fostul diplomat a sustinut mereu ca este nevinovat si ca accidentul a fost produs de o persoana care a furat masina ambasadei. "Este acea secventa in care se vede pietonul lovit. Eu am recunoscut masina ambasadei, nu am dubiu, chiar daca nu se vede numarul. Problema este cine o conducea pentru ca a fost furata. Eram in alta parte atunci, in ambasada, am si telefon dat, sper sa fie confirmat", a declarat Silviu Ionescu, fost diplomat. Potrivit lui Cristian Ene, avocatul lui Silviu Ionescu imaginile trimise din Singapore nu prea au legatura si au deficiente tehnice, lipsesc ora, data, locul. "Doua imagini sunt relevante se vede clar ca e o masina de culoare neagra, nu se vede numarul sau daca e condusa de Silviu Ionescu", a declarat avocatul, informeaza RTV.

Scoala sic: Parada de moda cu uniforme. Ca sa-i convinga pe copii ca un costum standard nu ii rupe de moda, un director a organizat parada uniformelor. Si alte scoli se pregatesc sa adopte tinuta. Violeta Dascalu e directoare la Scoala 64 Ferdinand din Bucuresti si crede ca polemica uniformelor este o tema falsa. "Chestiunea e atat de simpla. Lucrurile astea trebuie sa se intample natural, fara tam-tam, fara sa cautam subintelesuri", spune ea. Cheia ar fi, se pare, modul de "ambalare" a subiectului. Ca sa-i convinga pe elevii sai ca uniformele nu sunt o corvoada, ci o mandrie, doamna Dascalu a organizat un adevarat spectacol. Copiii au avut parte de o parada de moda, in cadrul careia li s-au prezentat zece modele diferite de tinuta. "Le-am explicat ca te costa mai mult o garderoba decat uniforma", isi aminteste directoarea. Parintii au ales in functie de buget, gusturi si, de opt ani, fetitele poarta sarafan, iar baietii vesta plus pantalon inchis la culoare, scrie EVZ.

Drama nemtilor deportati din Romania in URSS. Infrangerea nazistilor in razboi a adus si o campanie de razbunare in masa asupra etnicilor germani. Imbarcati in trenuri de marfa, acestia au luat drumul Siberiei, la munca silnica. Inca inainte de sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Stalin a dispus deportarea in masa a unor grupuri etnice pe motiv de colaborare cu ocupantul nazist. Astfel, in primele luni ale anului 1945 a ordonat deportarea etnicilor germani din tarile estice ale Europei. A inceput drama sasilor si svabilor din Transilvania si din Banat, care au fost urcati in graba in trenuri de marfa si trecuti peste Prut. Pe teritoriul invingatorilor sovietici au fost supusi cinci ani la munca. Multa vreme, cartile de istorie n-au scris despre atrocitatile comise cu aceasta trista ocazie, referindu-se exclusiv la crime naziste. Sovieticii au repetat insa procedura utilizata de nazisti. Dupa legislatia internationala in vigoare, aceste decizii sunt taxate ca "genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii". Dar in momentul aplicarii lor, insusi premierului britanic i s-au parut "despagubiri de razboi prin prestatii". "De ce facem atata caz cu privire la deportarea in Rusia a sasilor din Romania si a altora?!" - s-ar fi mirat Winston Churchill, anunta Adevarul.