Presa internationala a relatat pe larg alegerile prezidentiale din Franta, in urma carora fostul presedinte Nicolas Sarkozy a anuntat ca se retrage, precum si despre incertitudinea situatiei politice din Grecia, nevoita sa formeze cat mai rapid un guvern pentru a putea accesa o noua transa de ajutor din partea FMI, in valoare de 5,3 miliarde de euro. In Serbia, presedintele actual Boris Tadic il va infrunta pe nationalistul Tomislav Nikolic, cel care in 2003 se preda de buna voie la Curtea Internationala de la Haga, pentru a fi judecat in cazul crimelor comise in Bosnia si Croatia intre 1991 si 1993 impotriva civililor non-sarbi.

Presa in diagonalaFoto: Agerpres

Grecia: Antonis Samaras a esuat. Sarcina formarii guvernului ii va reveni liderului formatiunii de extrema stanga Syriza. Presedintele Partidului Noua Democratie (ND), Antonis Samaras, a anuntat luni seara ca nu a reusit sa formeze un guvern de uniune nationala astfel incat va renunta la mandat, informeaza Reuters. Sarcina formarii unui guvern ii va reveni lui Alexis Tsiapras, liderul partidului de extrema stanga Syriza care s-a clasat pe locul al doilea in alegerile de duminica. "Am facut tot ce am putut", a declarat Samaras adaugand ca "a fost imposibil (n.r. sa formez un guvern). Inapoiez mandatul." Partidul lui Samaras, Noua Democratie, a obtinut 18,8% din voturi (108 mandate parlamentare), cel mai mare scor in alegerile legislative de duminica, fiind, drept rezultat, insarcinat de presedinte cu formarea unui guvern. Ca urmarea a esecului lui samaras, Coalitia Stangii Radicale, Syriza, care s-a pozitionat pe locul secund cu 16,7% din voturi, va avea posibilitatea sa incerce sa formeze un guvern. Carolos Papoulias se va intalni marti, la ora 11:00 GMT cu liderul stangii radicale, Alexis Tsiapras, a anuntat administratia prezidentiala elena.

"Grecia, amenintata de o paralizie politica", titreaza Le Figaro. Rezultatele alegerilor generale continua sa agite clasa politica in urma rezultatului alegerilor. Principalele partide, PASOK, de stanga, si Noua Democratie, de dreapta, nu au suficiente locuri pentru a forma un guvern de coalitie. Coalitia de extrema stanga, Syriza, se opune oricarei coalitii "cu partidele pro-austeritate, semnatare ale memorandurilor de rigoare, care mahnesc poporul grec", a precizat Alexis Tsipras, liderul Syriza. Aceasta situatie inspaimanta o parte din populatie, care nu doreste ca Grecia sa cada din nou intr-o criza politica.

FMI este, de asemenea, ingrijorat de situatia politica din Grecia si asteapta formarea unui nou guvern pentru a putea debloca o noua transa de ajutor pentru greci, in valoare de 5,3 miliarde de euro, la mijlocul lunii mai.

"Stanga radicala, responsabila pentru formarea unui nou guvern", noteaza Le Monde, referitor la starea politicii din Grecia. Aceste alegeri legislative reprezinta o lovitura pentru bipartidismul din Grecia, caracteristic vietii politice grecesti dupa caderea dictaturii coloneilor din 1974.

"Ce criza? Grecii au iesit in strada, mandri de ceea ce au realizat la urna de vot", relateaza The Telegraph. Grecii au pedepsit dur partidele traditionale aflate la guvernare, Pasok si Noua Democratie, dupa ce acestea au adoptat masurile de austeritate impuse de Bruxelles si Berlin, pentru a scoate tara de la faliment.

Nicolas Sarkozy se retrage definitiv din politica. Nicolas Sarkozy, invinsul lui Francois Hollande la prezidentialele de duminica, a anuntat luni ca paraseste viata politica, anunta Le Figaro. Sarkozy a facut acest anunt intr-o intilnire cu apropiatii sai, printre care si ex-premierul Francois Fillon. Le Figaro scrie ca un Sarkozy "obosit si incercanat" a reusit totusi sa para calm in timpul intilnirii cu fostii sai colaboratori politici. El a spus ca nu va candida la alegerile parlamentare si nici la alte scrutinuri viitoare. "Fiti siguri ca voi continua sa-mi platesc cotizatia de membru in UMP, dar ies din viata politica activa", ar fi spus Sarkozy.

Cotidianul francez Le Figaro anunta ca Francois Hollande, noul presedinte ales al Frantei, va desemna un prim-ministru pe 15 mai. De asemenea, Hollande trebuie sa formeze un nou guvern. Intr-un scurt reportaj realizat de Le Figaro, vecinii cartierului in care locuieste Francois Hollande il descriu drept "un om obisnuit", exact cum ii place acestuia sa se caracterizeze. "Este calm, echilibrat, fermecator, nu ezita sa discute cu oamenii din jurul lui (...)", povesteste unul dintre vecini.

Serbia: Pro-europeanul Boris Tadic si nationalistul Tomislav Nikolic vor intra de luni in campanie electorala pentru un al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Serbia, programate pentru 20 mai, arbitru fiind partidul socialist al defunctului Slobodan Milosevic, din ce in ce mai influent in urma modernizarii acestuia, relateaza AFP. Potrivit analistilor, partidul socialistului Ivica Dacic, care a iesit al treilea in urma alegerilor din primul tur, il va sustine din nou pe Tadic, cu conditia ca acesta sa castige alegerile prezidentiale. "Scopul meu este sa castig si voi castiga", a declarat Tadic, la finalul primului tur de scrutin.

Agentia France Presse anunta, de asemenea, ca sase partide si coalitii, precum si noua reprezentanti ai minoritatilor, au intrat in Parlament, la finalul alegerilor generale de duminica din Serbia, potrivit unor surse oficiale.

CNN relateaza ca alegerile prezidentiale din Serbia sunt primele de la rasturnarea fostului presedinte Slobodan Milosevic din 2000, in care fiecare dintre cei doi candidati pentru cursa finala sprijina aderarea Serbiei la Uniunea Europeana. Serbia pare decisa sa continue alaturi de coalitia pro-europeana, dupa ce partidul lui Tadic a obtinut 25% din voturi in primul tur al alegerilor, cu un procent mai mult decat Partidul Progresist al lui Tomislav Nikolic.

Armenia: Partidul aflat la putere castiga alegerile parlamentare, informeaza BBC News. Partidul Republican este pe cale de a obtine majoritatea locurilor din Parlament in urma alegerilor de duminica. Partidul Republican, condus de presedintele Serge Sarkisian, a obtinut 44% din voturile alegatorilor. Pe locul doi s-a situat Partidul Armenia Prospera, cu 30% din voturi, in timp ce principalul partid din opozitie va obtine doar cateva locuri in Parlament. Observatorii internationali au catalogat campania electorala din Armenia drept cuprinzatoare si competitiva, desi au existat unele abuzuri electorale.