Philippe Gustin, ambasadorul Frantei la Bucuresti: Firmelor franceze li se cere 10% comision. Diplomatul explica de ce in Romania trebuie sa continue lupta anti-coruptie. Ambasadorul Frantei in Romania, Philippe Gustin, vorbeste despre relatiile privilegiate dintre Romania si Franta, despre integrarea in spatiul european de libera circulatie, despre lupta contra coruptiei si imigratia ilegala. EVZ: Domnule ambasador, care sunt prioritatile mandatului dvs in Romania, ce va propuneti sa faceti pentru o colaborare romano-franceza mai buna? Philippe Gustin: Prioritatea mea o reprezinta imbunatatirea relatiilor comerciale intre tarile noastre - ele exista de foarte multa vreme. Marile companii franceze de renume se afla in Romania de foarte multi ani, la fel si numeroase firme mai mici. Dar fara o dezvoltare economica sanatoasa nu pot fi finantate alte politici si nu poate fi dezvoltata colaborarea in alte domenii. Unele firme franceze au venit in Romania imediat dupa revolutie si au devenit astazi companii romanesti. Suntem intr-un mediu economic, in Romania, cu un potential de crestere imens, in domeniul energiei, al sanatatii. In acelasi timp, Romania are o pozitie geografica privilegiata in Europa Centrala si de Est, care ii permite sa fie o punte catre alte piete din zona. Toate aceste companii se dezvolta, trebuie doar sa le oferim conditiile necesare, pentru a face investitii, sa concureze, de exemplu, in diverse licitatii publice pentru fondurile europene, scrie EVZ.
"Dacii se inrudeau cu celtii, nu cu getii!". Un arheolog cunoscut prezinta o teorie uimitoare. In ultimele luni, in dezbaterea culturala si publicistica romaneasca a reaparut o tema veche de doua secole - cine au fost dacii si cat de importanta a fost civilizatia lor in epoca. In general, discutiile au loc pe baza unor presupuneri si interpretari mai mult sau mai putin profesioniste. Despre daci s-a spus atat in perioada interbelica, cat si in anii comunismului, ca erau buricul Europei. Cat de adevarate sunt aceste supozitii si care sunt sursele pe care se bazeaza avocatii civilizatiei dacice? Pentru a obtine lamuriri de specialitate l-am intervievat pe arheologul Ion Motzoi-Chicideanu. Specialist in obiceiurile funerare din epoca bronzului, domnul Motzoi-Chicideanu are o experienta de teren de peste trei decenii. Domnule profesor, de ce credeti ca civilizatia dacilor a reprezentat o tema de dezbateri si de controverse inca de la fondarea statului national roman? Problema este putin mai complicata, controversa nu se leaga neaparat de daci. Fiecare natiune, in momentul in care se afirma pe scena politica si doreste constituirea unui stat are nevoie de identitate. Aceasta identitate se obtine si prin apelul la origini. La noi originile s-au gasit in daci, sau in daci si geti, anunta Adevarul.
Plagiat Ponta. Patru profesori de drept desfiinteaza apararea premierului. Confruntat cu acuzatii serioase de plagiat din partea unor publicatii prestigioase din Europa, Victor Ponta a iesit ieri la atac, incercand sa minimalizeze faptele. RL a stat de vorba cu patru profesori de drept din mari centre universitare, care ne-au spus ca in lucrarea sa de doctorat premierul ar fi copiat "grosolan", fara a se obosi sa schimbe nici macar marcile stilistice ale autorilor. O responsabilitate in acest caz i-ar reveni si lui Adrian Nastase, cel care a fost coordonatorul tezei de doctorat a lui Ponta si a semnat prefata lucrarii. In alta ordine de idei, autorii articolului referitor la plagiatul lui Ponta au mentionat faptul ca sunt foarte siguri de credibilitatea surselor pe care le-au avut in acest caz. Scandalul plagiatului savarsit de premierul Victor Ponta in lucrarea sa de doctorat "Curtea Penala Internationala" a debutat in prestigioasa revista de stiinte interdisciplinare "Nature", urmata de dezvaluirile unor jurnalisti germani de la "Frankfurter Allgemeinne Zeitung". Jurnalistii au publicat in oglinda teza de doctorat semnata de Victor Ponta si lucrarile mai multor autori din care premierul a copiat zeci de pagini. De asemenea, au comparat plagiatul lui Victor Ponta cu alte doua plagiate celebre, tot lucrari de doctorat: cel al fostului ministru al Apararii din Germania, Karl-Theodor zu Guttenberg, si al fostului presedinte al Ungariei, Pal Schmitt. Cei doi demnitari si-au dat demisia. Mentionam ca acuzatiile de plagiat in cazurile zu Guttenberg si Pal Schmitt au aparut pentru prima data tot in revista "Nature", informeaza Romania Libera.
Plagiatul si inevitabila demisie. Cazul Ponta aminteste de cazuri probabil similare, petrecute in ultima vreme nu doar in Ungaria, ci mai cu seama in apus, de pilda in Germania. Reactia politicienilor de rang inalt prinsi cu mata in sac, de pilda cu un furt de idei e, de regula, identica. Mai mereu, demnitarii care au comis erori grave sau acte imorale si ilegalitati de felul unui plagiat incep prin a respinge categoric toate invinuirile. In fata evidentei trec, treptat, la aplicarea tacticii salamului, recunoscand pe felii adevarul, oriunde si oricand acesta nu mai poate fi contestat. Adeptii si sustinatorii lor, care de regula sunt numerosi, devreme ce demnitarii cu pricina au fost alesi in functii inalte, sunt, in genere, mai intai socati de acuzele vehiculate. Apoi se arata deziluzionati, inainte ca sperantele amagite si sugestia masei revoltate, sa spunem de un plagiat, sa-i transforme, rand pe rand, din partizani inversunati in prieteni intelegatori dar detasati, iar in final in dusmanii declarati si inveterati ai fostului lor idol, scrie Deutsche Welle.
Scandalul din TVR: A "violat" Tolontan corespondenta? Cernat face plangere penala. Dupa ce jurnalistul Catalin Tolontan a redat dialogul purtat de doua persoane pe mail, cei vizati reactioneaza, invocand "violarea corespondentei". Scandalul provocat de contractul existent intre TVR si Dolce Sport cunoaste o noua etapa, capatand o forma de disputa neasteptata. Politia a intrat pe fir si a demarat o ancheta la institutia din Dorobanti, iar faptul ca intelegerea dintre televiziunea publica si statia privata n-a fost inca desecretizata i-a determinat pe ziaristi sa forteze barierele si sa alerge cu si mai mare pofta dupa informatii. Asa a ajuns jurnalistul Catalin Tolontan sa publice acum doua zile, in paginile "Gazetei Sporturilor", un schimb de mail-uri intre Cosmin Cernat, sef la Departamentul Sport din cadrul TVR, si Vlad Enachescu, director la Dolce Sport. Au aparut imediat voci care au reclamat ca s-a ajuns prea departe. Enachescu si Cernat sunt cei care au pus la cale pactul TVR-Dolce. Pe blogul lui, Orlando Nicoara a deschis discutia legata de violarea secretului corespondentei, anunta Adevarul.
Statul sustine investitiile in energia verde. Ministerul Mediului va sprijini investitiile in energii regenerabile prin microhidrocentrale dupa ce va face o analiza de impact asupra mediului, a declarat Emil Mot, secretar de stat la Ministerul Mediului si Padurilor, in cadrul unei dezbateri pe tema importantei si impactului energetic al investitiilor in microhidrocentrale, organizate de "Forbes Romania", revista editata de Adevarul Holding. "Momentan nu avem un buget alocat pentru a sprijini investitiile in energii regenerabile prin microhidrocentrale, dar vom directiona niste bani dupa ce vom face o analiza de impact asupra mediului", a explicat Emil Mot. El a mai spus ca in Romania exista foarte multe bazine hidrografice care au un mare potential pentru microhidrocentrale, dar trebuie analizate mai multe aspecte precum debitul raului sau viabilitatea investitiei. "Dupa ce vom face o analiza vom vedea cum vom aloca bani pentru acest sector. Vom stabili o strategie", a completat secretarul de stat. In momentul de fata exista pana intr-o suta de microhidrocentrale functionale in Romania, potrivit unor statistici prezentate de Vlad Piraianu, asistent universitar la Facultatea de Energetica din cadrul Universitatii Politehnica, informeaza Adevarul.
USL isi urmareste neabatut planul de politizare a ICR. "Sa fim calmi si sa mergem mai departe neabatut...", i-a indemnat ieri Victor Ponta pe pesedisti. Ascultatori, deputatii Uniunii Social-Liberale au eliminat functiile de vicepresedinti, ignorand protestele din ultimele zile ale societatii civile. Politizarea ICR merge inainte neabatut. Camera Deputatilor a respins ieri OUG 72/2011 prin care se infiintau cele doua posturi de vicepresedinte al ICR, ocupate din 2005 de Mircea Mihaies si Tania Radu. Ordonanta a fost initiata de MAE la solicitarea ICR, care raspundea in acest fel obiectiilor formulate de Curtea de Conturi ce sesizase faptul ca cele doua functii nefiind cuprinse in Legea ICR, nu exista suficiente temeiuri legale pentru remunerarea de la buget a titularilor acestora. Prin aceasta ordonanta, conducerea ICR nu dorea decat eliminarea unui vid de legislatie si a unei ambiguitati care data inca de la infiintarea ICR, in 2003, adica de pe vremea lui Iliescu si Buzura. Respingerea ordonantei emise de Guvernul Boc este cea mai clara dovada a relei credinte a majoritatii usl-iste si prevesteste viitoarele abuzuri si interferente politice in activitatea Institutului, daca acesta va trece in subordinea Senatului, scrie Romania Libera.
0
1
