Cum s-au evaporat nemtii dobrogeni din Techirghiol. In amestecul de etnii din Dobrogea, in localitatea Techirghiol - plina de turci, greci sau tatari - se mai vad si urmele unei comunitati mai putin cunoscute pe litoral: colonistii germani. Tudorita Horst din Techirghiol vorbeste romaneste picurand, din cand in cand, cate un "Ja!" sau un "Nein!" foarte nemtesti printre cuvinte. Doamna Horst - sotia pe jumatate romanca, jumatate nemtoaica, a germanului Friedrich Horst - e poate ultima dovada vie ca aici au trait si colonisti germani. Te-ai astepta sa dai de ei sau urmasii lor prin Ardeal sau Banat. Dar realitatea e ca si la Techirghiol, in Dobrogea, in general, s-a vorbit si s-a muncit nemteste. Germanii de aici au lasat urme, biserici construite, case, si-au facut un rost printre celelalte etnii de pe litoral. Anul 1940 si tulburarile ce urmau i-au trimis insa pe nemtii dobrogeni - sositi aici in secolul XIX si inceputul secolului XX - in Germania nazista, scrie EVZ.

SUBIECTELE ZILEIFoto: Colaj foto

Cine a pus pistolul in mana lui Nastase. Deputatul PSD Florin Iordache a modificat Legea armelor, astfel incat cei acuzati de coruptie sa nu mai predea armamentul. Adrian Nastase n-ar fi apelat la pistol daca sase colegi de-ai sai de partid nu ar fi facut demersuri insistente pentru modificarea legii privind regimul armelor si munitiilor. Ei au scos in doua randuri faptele de coruptie din sfera celor in care inculpatii sunt obligati sa-si predea armele la inceperea urmaririi penale. In textul initial al Legii 295 din 2004 privind regimul armelor si munitiilor, adoptat se preciza ca nu au dreptul sa detina arme de foc persoanele invinuite sau inculpate pentru fapte savarsite cu intentie si sanctionate cu pedepse mai mari de un an. In anii 2005 si 2006, ca urmare a anchetelor declansate de DNA, o serie intreaga de demnitari si politicieni au fost nevoiti sa-si predea armele. Printre acestia se numarau Adrian Nastase, Miron Mitrea sau Marian Oprisan. In 2007, Marian Oprisan a intentat proces Politiei, ca sa-i restituie armele, iar in timpul procesului a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate a legii privind armele si munitiile, pe motiv ca articolul care ii interzice detinerea de arme ii incalca prezumtia de nevinovatie. Curtea Constitutionala i-a respins exceptia, iar Tribunalul Vrancea a mentinut interdictia. Problema lui Oprisan urma sa fie rezolvata pe cale parlamentara, anunta Adevarul.

Razboiul Basescu-Ponta. Cea mai grava criza constitutionala din istoria postdecembrista. Presedintele sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la reprezentarea la Bruxelles. Senatul riposteaza in aceeasi zi cu doua legi prin care scot hotararile Parlamentului de sub autoritatea CCR si proclama autoritatea exclusiva a Parlamentului asupra componentei delegatiei Romaniei la Consiliul European. Ponta eschiveaza si pretinde ca, daca presedintele este in conflict cu cineva, atunci este in conflict cu Parlamentul, nu cu Guvernul. Dupa scrisoarea trimisa de presedintele Traian Basescu lui Victor Ponta in care il avertiza pe premier ca isi insuseste atributiile presedintelui - "Va atrag atentia asupra faptului ca absenta unei aprobari exprese din partea presedintelui Romaniei cu privire la mandatul participarii la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie, coroborata cu lipsa delegarii exprese a prim-ministrului in calitate de reprezentant al statului roman, va echivala din punct de vedere juridic cu o insusire a unor atributii constitutionale ale presedintelui Romaniei de catre prim-ministru" -, ieri presedintele a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la reprezentarea Romaniei la Consiliul European. Or, formulata in termenii "insusirii atributiilor constitutionale ale presedintelui", controversa privind reprezentarea devine "conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice", care, potrivit articolului 146 litera e din Constitutie, este de competenta Curtii Constitutionale. De remarcat ca aceasta competenta a fost adaugata in Constitutie in 2003 de Guvernul Nastase, din care facea parte si Ponta, informeaza Romania Libera.

Legea nu ar trebui sa fie prilej de persecutie. Consilierul prezidential Daniel Funeriu este banuit ca a obtinut o angajare in aparatul Administratiei prezidentiale fara sa indeplineasca conditiile legale. Ministrul educatiei a anuntat ca intentioneaza sa verifice legalitatea angajarii lui Daniel Funeriu, in calitate de consilier prezidential. Ministrul Liviu Pop a declarat ca banuieste ca predecesorul sau Daniel Funeriu nu a putut prezenta diplomele necesare: "Din punct de vedere al studiilor medii, nu are diploma de bacalaureat, iar din punct de vedere al studiilor superioare, nu am gasit in arhiva Ministerului niciun document care sa arate echivalarea studiilor", a spus Liviu Pop. Motivatiile unei asemenea investigatii sunt transparente, dar surprinzator este mai ales faptul ca dupa atatia ani de la admiterea Romaniei in UE, diplomele obtinute in strainatate nu sunt recunoscute fara proceduri birocratice de echivalare, scrie Deutsche Welle.

Aventuri la Marea Neagra cu ultimii pescari din Tuzla! Mii de pescari punctau, cu 30-40 de ani in urma, orizontul diminetilor din Marea Neagra. Astazi, de la Mangalia la Sulina daca mai sunt o mana de oameni! Acum 35 de ani, de intrai in mare calcai pe cambule si pe calcanii ce-si depuneau icrele. Bancuri de hamsii, aterina cum le zic constantenii, inotau langa tine si de te scufundai printre stabilopozi puteai sa prinzi guvizii cu mana. La Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, 23 August, Costinesti, Tuzla, Eforie, Agigea, Constanta, Mamaia, Navodari, Midia, Vadu, Gura Portitei, pana la Sf. Gheorghe si Sulina erau baze pescaresti si cherhanale. Mii de pescari, cu sute de barci de lemn catranite, aduceau tone de peste in fiecare dimineata. Vindeau pestele direct din barca, iar la piata ajungeau doar guvizii proaspeti insirati pe-o sfoara. Azi, macroul de import a batut stavridele autohton. La Tuzla, candva sat de pescari, mai ies pe mare, cu noaptea in cap, doar patru pescari. Si aia de import, lipoveni adusi tocmai de la Jurilovca. Plus vreo doi sateni nostalgici, anunta EVZ.

Istoria la pamant. Curtea domneasca de la Dobreni a ajuns o ruina plina de gunoaie. Daca afirmam ca realitatea de azi se contruieste pe o indelungata istorie, e ca si cum am repeta o butada deja intrata in folclor precum "iarna nu-i ca vara", insa modul in care se actioneaza vis-a-vis de aceasta mostenire culturala ne face sa ne intrebam daca idolenta, nepasarea si reaua vointa nu sunt mai dureroase decat afirmatiile tautologice. Pentru bucuresteni si nu numai, numele voievozilor Constantin Serban sau Radu Serban nu sunt doar personaje pasagere in istoria Tarilor Romane, ci lideri care au lasat urme vizibile si demne de toata lauda. Daca numelui domnitorului Radu Serban (1602-1610,1611) ii putem alatura lacul din Parcul Carol si Calea Serban Voda (pe atunci Podul Beilicului sau Podul Serban Voda) - artera ce lega Bucurestiul de Istanbul, lui Constantin Serban (1654-1658, 1659-1661), fiul voievodului metionat mai sus, ii datoram construirea actualei Catedrale a Patriarhiei Romane, informeaza Adevarul.

Horia Romanescu despre schimbarile de la TVR: Cred ca "Prim plan" nu a fost decat o victima colaterala. Sau cel putin asa sper. Desi Alina Stancu si Dan Cristian Turturica, realizatorii emisiunii "Prim plan", de la TVR 1, se pregateau de o noua editie ce urma sa aiba loc luni, 25 iunie, de la ora 20.00, in aceeasi zi la pranz au fost instiintati ca emsiunea lor a fost scoasa din grila de programe. Avand in vedere ca scoaterea unei emisiuni din grila este anuntata, de obicei, cu suficient timp inainte pentru a da posibilitatea comunicarii modificarii programlui, decizia pripita a conducerii TVR a ridicat mai multe semne de intrebare. Ele au fost accentuate de atacurile repetate din ultima vreme ale reprezentantilor unor partide in Consiliul de Administratie al TVR impotriva mai multor jurnalisti independenti care realizau sau colaborau la o serie de emisiuni informative, scrie Romania Libera.