Explozia din centrul istoric. O distractie de miliarde in inima Capitalei. Acum zece ani, Centrul Istoric al Capitalei avea vreo cinsprezece carciumi, din care doua-trei mai spalate, niscaiva magazine prafuite, cateva sute de maidanezi si tot atatia boschetari. Azi, peste 200 de localuri atrag ca felinarele fluturii de noapte, turistii si, deopotriva bucurestenii. Avem mimi, scamatori si cantareti ambulanti. Centrul Vechi seamana cu Praga, Florenta sau Bruxelles-ul. S-au deschis restaurante cu meniuri de pe toate continentele. De la clasicul ciolan cu fasole si mititei, pana la bucataria moleculara, steakuri de vita americana, preparate din Capadochia, vitei de lapte la crasma lui Mircea Dinescu, tzatziki ca la Salonic, in populara "Taverna Maria", carnati nemtesti serviti din "caruta" sau fondue belgian pe te miri unde, scrie EVZ.ro
Calea Victoriei-Povestea unei strazi. Cea mai cunoscuta strada din capitala isi datoreaza existenta domnitorului Constantin Brancoveanu, care urca pe tronul Tarii Romanesti in 1688. Patru ani mai tarziu, Brancoveanu taie un drum care sa lege mosia sa de pe malul Dambovitei cu mosia de la Mogosoaia, unde va construi un palat superb in anul 1702. In primele consemnari, actuala Calea Victoriei apare mentionata cu numele de "Ulita cea Mare" sau Calea Brasovului. Atunci cand a deschis noua artera, domnitorul nu a tinut cont de proprietatile existente pe traseul ei, cele ale boierilor Balaceni si Cantacuzini, de aceea actiunea lui poate fi considerata primul proiect de planificare urbanistica a Bucurestiului, scrie Adevarul.
Fostii presedinti ai PNL si PSD risca sa ramana fara colegii la parlamentare. Tariceanu si Geoana, la mana lui Antonescu si Ponta. Situatia colegiilor in care vor candida fostii presedinti ai PNL si PSD, Calin Popescu Tariceanu si Mircea Geoana, este una incerta, ambii avand probleme in interiorul USL. Fostul presedinte al PSD, Mircea Geoana, a declarat pentru gandul ca doreste sa-si mentina colegiul de Senat din judetul Dolj, in care a candidat si in 2008. El a precizat ca a refuzat doua oferte ale unor filiale din Moldova si din Muntenia pentru a-si schimba colegiul. "Imi reafirm intentia clara de a candida in colegiul Dabuleni-Segarcea-Bechet, pe care il reprezint in Senat de opt ani. Nu exista nicio ratiune sau motiv plauzibil care sa intrerupa relatia de prietenie si loialitate cu oamenii din aceasta zona si colegii si colegele mele din PSD Dolj", a spus Geoana.
Miza numirii procurorilor. Indiferent de sentimentele pe care guvernul USL le nutreste fata de comisarul european Viviane Reding, o buna colaborare cu Comisia europeana este, in cele din urma, un fapt de inteligenta si pragmatism. Numirea procurorilor contine 2 mize importante. Prima dintre ele este foarte disputata si tine de relatia politica cu Comisia de la Bruxelles. Comisarul European pentru Justitie, Viviane Reding si Catherine Day, secretarul general al Comisiei, au cerut guvernului de la Bucuresti sa adopte o procedura de numire care sa nu lase loc la nicio suspiciune. Ce inseamna acest lucru poate fi desigur interpretat, dar, in principiu, ministrului de Justitie i s-a solicitat ca toate etapele selectiei sa fie transparente in asa chip, incat "sa convinga pe cei mai buni candidati sa participe la concurs", scrie Deutsche Welle.
Cel mai mare proiect cu bani europeni din Capitala a primit unda verde la finantare. Cel mai mare proiect cu fonduri europene din Capitala, respectiv pasajul subteran de la Piata Sudului, se afla in curs de avizare la Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (ADRBI), potrivit b365.ro. "In doua-trei saptamani semnam contractul de finantare cu Primaria Municipiului Bucuresti. Proiectul este verificat si, in acest moment, mai asteptam un singur document de la PMB, dar nu vor fi probleme", a declarat pentru B365.ro directorul general al ADRBI, Dan Nicula. Lucrarile la pasaj urmeaza sa fie finalizate in termen de 30 de luni, adica in 2015.
Sefii justitiei au cheltuit peste 40.000 de lei la un hotel de cinci stele. Sefii Curtilor de Apel din Romania s-au intalnit cu ministrul justitiei, Mona Pivniceru si cu presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la Cluj Napoca, la un hotel de cinci stele. Alina Ghica, in fundal, asculta explicatiile presedintelui Curtii de Apel Cluj, judecatorul Valentin Mitea Cazarea celor 45 de magistrati care sunt presedinti si vicepresedinti ai Curtilor de Apel din Romania, la Opera Plaza din Cluj Napoca, a costat 300 de lei pe zi. Un simplu calcul arata faptul ca intalnirea de la Cluj, a costat bugetul Justitiei, suma de 40.500 de lei. Surse din cadrul judecatorilor prezenti, au declarat ca fiecare Curte de Apel si-a acoperit costul pentru delegatia prezenta la Cluj. "Costul a fost unul rentabil si este la fel ca la un ghoteld e trei stele", spune un judecator, scrie EVZ.ro
1
2
