Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Philippe Gustin, spune intr-un interviu pentru RFI Romania ca parteneriatul strategic dintre cele doua tari trebuie "periat", iar Franta este interesata de privatizarile care au loc acum. El crede ca esecul absorbtiei fondurilor europene se datoreaza si Europei, care a retras asistenta tehnica destinata Romaniei. In chestiunea reformelor din Justitie, ambasadorul spune ca europenii trebuie sa ramana vigilenti, dar sa evite sa dea lectii.

Ambasadorul Frantei, Philippe GustinFoto: Ambasada Frantei

Despre problema romilor:

  • "Cred ca inainte de orice trebuie sa mutam acest subiect de pe agenda bilaterala pe agenda europeana. Repet ce a spus premierul francez: Romania nu trebuie sa se eschiveze, sa evite acest subiect. Subiectul e complex, trebuie tratat cu multa atentie si va lua mult timp. Trebuie lucrat impreuna cu autoritatile romane, si e ceea ce facem,  intr-un context european. E ceea ce facem impreuna cu grupul ambasadorilor europeni, carora li s-au adaugat si alti ambasadori din alte cateva tari".
  • Va mai acorda Franta bani romilor la repatriere? "Ne gandim in continuare la asta. Toate persoanele cu care s-a intalnit aici ministrul francez de interne i-au spus ca acest ajutor de 300 de euro pentru repatrierea romilor are efecte extrem de perverse. E mai curand o incitare la a pleca din nou in Franta, ceea ce nu ajuta la rezolvarea problemei romilor intre Franta si Romania".

Despre parteneriatul strategic dintre Franta si Romania:

  • "Cred ca partenariatul strategic, semnat in 2008, s-a dorit foarte vast, a vrut sa cuprinda  toata problematica relatiilor bilaterale intre Franta si Romania. E un document care are mai mult de  patru ani, care e foarte dens. Am propus partenerilor romani - si ei au acceptat -  sa il curatam putin. Trebuie pastrata filozofia parteneriatului, dar el trebuie periat si trebuie sa ne fixam obiective foarte clare ca mijloace si ca timp. E ceea ce facem acum cu partenerii romani. In final, documentul nu trebuie sa depaseasca doua pagini, fata de cele 18 sau 20 care exista in prezent. Trebuie sa existe si clauze de revizuire pentru a ne asigura ca lucrurile au fost bine facute. Astazi, Franta - prin intermediul meu - a propus un document care nu depaseste doua pagini, iar autoritatile romane il analizeaza. Sper ca acest document sa fie incheiat pana la sfarsitul anului. Obiectivul nostru este de a parasi zona marilor declaratii si de a avea un document extrem de operational".
  • Care sunt domeniile prioritare din acest parteneriat revizuit? "Sunt domeniile din planul meu de actiune pe care l-am anuntat pentru urmatorii trei ani. E, in primul rand, vorba despre dezvoltarea economica, unde avem sectoare privilegiate ca energia, agricultura, sanatatea, industria apararii. Mai e vorba apoi depre politica noastra culturala educativa, universitara, care trebuie dinamizata, intr-un cadru francofon. In fine, toate acestea trebuie sa se articuleze perfect cu politica europeana pe care o ducem, fie ca e vorba despre Schengen sau MCV".
  • "In domeniul energiei, avem un grup de lucru care trebuie sa vina cu propuneri. Lucrurile au evoluat dupa descoperirea de gaz in Marea Neagra sau daca ne gandim la ce se intampla in dosarul nuclear, unde peisajul s-a mai schimbat, dupa Fukushima. E nevoie de o reflectie aici. Exista apoi actiuni pe care trebuie sa le facem. Vrem sa facem chestiuni concrete in domeniul energiei. Suntem interesati si de infrastructuri. Sa te deplasezi in Romania e destul de complicat si asta poate frana dezvoltarea economica. Am fost la Craiova recent. E un oras cu un mare potential industrial, nu e departe geografic de Bucuresti, dar trebuie aproape trei ore ca sa ajungi acolo! Dezvoltarea Romaniei nu se poate face numai in jurul Bucurestiului. Trebuie sa existe infrastructuri de transport, fie ca e vorba de infrastructuri feroviare sau rutiere".

Despre privatizarile companiilor romanesti:

  • Sunt firmele franceze interesate de acest proces de privatizare ale unor companii importante: Tarom, CFR Marfa, companii din domeniul gazului? "Fara indoiala".
  • Cum ati perceput episodul Oltchim? "Cu enorm interes! Am facut multe progrese in limba romana in ultimele saptamani. Si, tot uitandu-ma la televizor, am incercat sa aflu  raspunsul la urmatoarea  intrebare: cine profita de ceea ce se intampla? In nici un caz nu profita economia romaneasca pentru ca, in momentul de fata, problema privatizarii Oltchim nu a fost rezolvata. Asta e ceea ce retin din aceasta aventura. (...) E adevarat insa ca e greu pentru un observator strain neinitiat in practicile romanesti sa inteleaga ce se intampla. Si incerc sa fiu diplomat cand spun asta".

Despre absorbtia fondurilor europene:

  • "Drama e ca - intr-o conjunctura europeana tensionata - fondurile europene ar fi trebuit sa fie pentru Romania un combustibil pentru cresterea economica. Cred ca s-au facut erori in amonte. Aceasta e si constatarea FMI sau a Bancii Mondiale. Ar fi trebuit sa ajutam mai intens Romania dupa aderare din punct de vedere tehnic pentru a realiza dosare de candidatura la fonduri europene. Este un lucru cu care ma intalnesc des in deplasarile mele prin tara. Unii primari sunt descumpaniti in fata complexitatii dosarelor europene. S-a intamplat si in alte tari, s-a intamplat si in Franta , cand eram subprefect, acum 15 ani. S-a considerat ca Romania, odata ce a intrat in UE in 2007 e capabila sa se descurce singura. Ca urmare, ajutorul tehnic de care a beneficiat pana la aderare a fost retras din Romania. Cred ca a fost o adevarata, dar o adevarata greseala. Cred ca una dintre solutii ar fi sa gasim prin toate mijloacele posibile asistenti tehnici care sa vina in Romania si care sa poata insoti statul si comunitatile locale in procesul de absorbtie al fondurilor europene (...) Cred ca se poate face cu putini oameni, la nivel regional. In Franta, in fiecare regiune au fost instalate cate doua-trei persoane insarcinate cu fondurile europene. Am facut asta acum 15 ani, pentru ca unele fonduri erau complet blocate. Rata de absorbtie nu depasea 10-15%. Am reusit astfel sa le deblocam. Evident ca trebuie apoi ca expertii straini sa formeze experti romani".

Despre evenimentele politice din vara:

  • Au daunat acestea imaginii Romaniei? "Cred ca pentru oamenii care cunosc Romania (si, in general, cand o cunosc, o iubesc) - evenimentele din aceasta vara nu au daunat imaginii tarii, pentru ca fac parte dintr-o psihodrama noua pe care au privit-o cu interes si intelegere. Dar cand e vorba de imaginea Romaniei in strainate, e altceva. Va dau un exemplu din lumea economica. Atunci cand o multinationala se gandeste sa faca o investitie in strainatate, decizia nu se ia la filiala din Romania, ci la sediul central din Paris. Cand se transeaza, pe masa decidentilor se afla intotdeauna mai multe propuneri de investitii, care se refera la diferite tari. Sigur ca seful filialei din Romania isi va apara filiala si are argumente: piata interna, competitivitate, mana de lucru etc. Dar decidentul final nu stie despre Romania decat ceea ce a citit in presa. Iar in aceasta vara presa internationala a vorbit despre criza politica. In momentul in care se ia decizia, daca decidentul crede ca exista mai mult risc in Romania decat in alta parte, atunci nu va alege Romania. Ca urmare, pentru imaginea Romaniei nu e neaparat un aspect pozitv ceea ce s-a intamplat aici".

Despre desemnarea sefilor Parchetelor si monitorizarea pe Justitie:

  • "Cred ca pe un subiect atat de sensibil ca Justitia trebuie sa fim extrem de modesti.  Sistemele de justitie din marile tari occidentale s-au construit in sute, chiar in mii de ani. Si procesul nu e terminat, nu e niciodata terminat. Romania cunoaste azi ceea ce alte tari au cunoscut in trecut. Exista evenimente judiciare care au marcat peisajul actualitatii din ultimele luni. O sa spun lucrurile foarte clar: e vorba in primul rand de incarcerarea unui fost prim-ministru. Justitia are azi sentimentul ca detine o adevarata putere si ca poate lucra independent. E foarte bine asa, e ceea doresc  si partenerii europeni ai Romaniei. Dar, pe de alta parte, ne aflam pe o linie foarte subtire. Aceasta putere trebuie sa fie independenta, cu siguranta,  dar nu trebuie sa treaca de partea cealalta si sa isi foloseasca forta in detrimentul celorlalte puteri, fie ca e vorba despre Executiv sau Legislativ. Toate trei contribuie la echilibrul unui stat de drept. E o cautare permanenta a echilibrului intre puteri in Romania, dar nu numai aici, e valabil si pentru alte tari.

Citeste interviul integral pe RFI Romania