Presa din Romania despre reteaua lui Samson de fraudare a referendumului.Acest dosar mamut developeaza modul in care a fost fraudat la scara mare referendumul din iulie, anul acesta, pentru demiterea presedintelui. Radiografia fraudelor este facuta atat prin interceptari, cat si prin declaratiile multor invinuiti, faptuitori si martori, scrie Romania libera. EVZ vorbeste despre miliardarul care a ajutat la fraudarea referendumului din Transilvania. Pana seara tarziu, convoaiele coordonate de interlopul Kamaz, direct din sediul PNL, si-au facut datoria. Samson i-a multumit: "Copile, daca nu erai tu, eram mort! Beleam p...". Ioan Niculae, cel mai bogat roman, i-a pus lui Samson un elicopter la dispozitie, dezvaluie EVZ.
Prefectura Buzau a pacalit statul roman. Vacarul satului a ajuns "Regele padurilor". Fostul prefect de Buzau si magistratii Judecatoriei Patarlagele au reusit sa-l faca milionar in euro pe Gheorghe Ceteras, fostul vacar din Tandarei. Acum, acesta este proprietar peste padurile din nordul judetului Cu complicitatea functionarilor statului, sub ochii magistratilor, au fost date mii de hectare de paduri. Ceteras cere retrocedarea altor mii de hectare in judetul Covasna. Gheorghe Ceteras a ridicat o biserica in Tandarei, iar pentru donatia sa generoasa a primit Ordinul "Crucea Sloboziei" in grad de cavaler 1 /2. Retrocedarea suspecta a padurilor din nordul judetului Buzau a facut institutiile statului sa se bata intre ele. Oficialii din Ministerul Finantelor acuza ca Prefectura Buzau si Primaria Gura Teghii (Buzau) au favorizat retrocedarea ilegala a 5.134 de hectare de padure. "Interesele Statului Roman au fost grav afectate", sustin oficialii de la Finante. Un fost muncitor necalificat in zootehnie, Gheorghe Ceteras (53 de ani) a ajuns milionar in euro si proprietar peste miile de hectare de padure. El a reusit sa faca acest lucru dupa ce a cumparat drepturile litigioase, in schimbul a 160.000 de euro, de la mostenitorul de drept, pensionarul bucurestean Gheorghe Poenaru (76 de ani), dezvaluie EVZ.ro
Candidatii de 300 de milioane de euro. Din afaceri cu statul. Ani la rand au incheiat contracte banoase cu statul. Firmele lor sau ale rudelor au iesit castigatoare de la nenumarate licitatii. Acum, mai vor ceva de la statul roman: un fotoliu in Parlament. Locul 1 in Top 10 candidati care au facut afaceri banoase cu statul, realizat de Alianta pentru o Romanie Curata, este ocupat de Sorin Ovidiu Moldovan, candidat ARD-PDL la Camera Deputilor, Colegiul 5 Vaslui. La doar 26 de ani, aspirantul la un scaun de deputat are o sustinere puternica: este fiul lui Ovidiu Petrica Moldovan, om de afaceri oradean si membru PDL, dar si finul fostului primar din Oradea, Petru Filip (fost membru PDL, trecut in barca PSD in primavara). Locul 2 in top ii revine unui nume mult mai cunoscut din peisajul media romanesc: Sebastian Ghita, patron al televiziunii RTV. Acesta candideaza din partea USL-PSD pentru un mandat de deputat in Prahova, dezvaluie Romania libera.
DW: O apocalipsa de carton. Unul din marile defecte ale acestei campanii electorale este ca tinde sa camufleze o problema vitala a politicii romanesti: incapacitatea cronica de a pune in functiune institutii independente de capriciul partizan. Presedintele Traian Basescu sustine cu insistenta si, odata cu el, presa care ii este favorabila, ca USL "ataca" institutiile independente ale statului si ca tocmai acest fapt ar reprezenta marele risc al momentului. Se prea poate ca USL sa nu aiba cele mai bune ganduri cu privire la anumite institutii, (desi culpabilizarea preventiva nu este cea mai buna atitudine), dar se oculteaza in felul acesta ca institutiile invocate, CCR sau Avocatului Poporului ca sa le numim pe cele mai importante, nu au fost independente si nu au reusit sa-si castige un nivel minim de respectabilitate. Daca opinia publica interna si externa ajunge sa creada, in urma acestui discurs reluat cu insistenta pe cele mai influente canale, ca pana la venirea USL la guvernare institutiile vitale ale statului au fost imune la arbitrariul partizan, atunci totul este pierdut, scrie Deutsche Welle.
A aparut documentul care a stat la baza arestarii "regelui asfaltului". Urmeaza alte arestari spectaculoase. Nota de control intocmita de procurorii Departamentului de Lupta Anti-Frauda (DLAF) in cazul Romstrade, firma asa-numitului "rege al asfaltului", Nelui Iordache, a fost incheiata in doar doua exemplare. Unul a ramas la DLAF, iar un altul a fost transmis Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Documentul arata ca Nelu Iordache a schimbat destinatia a 25 de milioane de lei, bani proveniti din bugetul general al Comunitatii Europene si cofinantarea aferenta, in alte scopuri decat cele prevazute in contract. Din acest motiv, Nelu Iordache a fost arestat la data de 3 decembrie, scrie Adevarul.
Cat costa deszapezirea kilometrului de autostrada? 5.000 de euro in Germania, 67.000 de euro in Romania. Ajunsa in pragul iernii fara contracte de deszapezire pentru portiuni intregi ale autostrazii A2 si la finele unui an in care nu a fost in stare sa selecteze firmele care sa efectueze astfel de lucrari, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a selectat in pripa cateva firme care sa curete de zapada si gheata autostrada in iarna aceasta. Preturile sunt pe masura, ajungand pana la 67.000 de euro pe kilometru. Potrivit unui studiu al institutului german Fraunhofer ISI, pretul mediu pentru intretinerea unui kilometru de autostrada in aceasta tara este de 5.000 de euro, de cinci ori mai mare decat cel pentru un drum national. Suma include un cost fix de 3.200 de euro pe an, precum si unul variabil de 145 de euro pe zi, ceea ce inseamna ca nemtii iau in calcul 12 zile de ninsoare pe an. Aceste preturi sunt la randul lor cu aproximativ 20% mai mari fata de cele platite in Finlanda, scrie Romania libera.
Cati bani iei de la stat. In ultimele doua decenii, statul a trimis in teritoriu, sub forma de subventii, peste 24 de miliarde de lei, echivalentul a 5,4 miliarde de euro (la un curs mediu de 4,45 lei/euro). Din datele Statisticii mai reiese ca in perioada analizata cel mai subventionat judet din Romania, respectiv judetul care a avut cea mai mare pondere a subventiilor in totalul veniturilor, este Vrancea. Mai exact, catre judetul din estul Romaniei s-au dus intre 1991 si 2010 peste 667,3 milioane de lei, echivalentul a 149,9 milioane de euro, suma care reprezinta 15,3% din veniturile totale ale judetului in aceeasi perioada, scrie gandul.
De la gura cui au fost luati banii pentru revolutionari? Oficialii statului prefera sa amane pana dupa alegeri explicatiile privind sursa celor 159 de milioane de lei Ca intotdeauna, cei care au tipat mai tare au fost rasplatiti pe masura de guvernanti Banii rasariti peste noapte, in pragul alegerilor, pentru 5.500 de revolutionari nu si-au gasit nici pana acum vreo explicatie decenta. Oficialii statului au ales sa bage capul in pamant ca strutul cand a venit vorba de sursa celor 159 de milioane de lei. Nici ieri nu si-au schimbat atitudinea. Evenimentul Zilei a cerut precizari legate de acest subiect de la mai multe institutii. De la biroul de presa al Ministerului Muncii am aflat doar ca banii sunt platiti din bugetul de stat, si nu din cel al asigurarilor sociale, in timp ce de la Ministerul de Finante si de la Casa Nationala de Pensii Publice doar ni s-a promis un raspuns "in cel mai scurt timp posibil".
0
0
