Confiscarea averilor necinstite, la un pas de a deveni realitate. Monica Macovei a convins o importanta comisie din Parlamentul European ca statele UE trebuie sa popreasca bunurile provenite din infractiuni. La Bucuresti, si premierul Ponta sustine modificarea Constitutiei in acelasi sens. Comisia pentru libertati civile si afaceri interne a Parlamentului European a votat raportul Monicai Macovei privind instituirea, la nivelul UE, a unei directive privind punerea sub sechestru a bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni. Daca raportul va fi votat in Parlamentul European (PE), in statele UE - inclusiv Romania - averile ilicite vor fi confiscate chiar in lipsa unei condamnari penale a posesorului. "Este mult mai important sa confiscam banii produsi ilegal decat sa punem doi sau trei oameni in spatele gratiilor si sa lasam banii murdari sa circule", a explicat Macovei, scrieEVZ.
Aderarea la euro, noul "calcai al lui Ahile" in coabitare: Basescu vrea in 2017, Ponta cere 2019. Anul 2017 ar trebui sa fie termenul optim pentru adoptarea de catre Romania a monedei euro, in conditiile in care 2015 nu mai este viabil, iar unele "persoane importante" au enuntat 2019 ca nou termen, sau chiar renuntarea la o data fixa, a declarat presedintele Traian Basesu intr-un interviu pentru "Calea Europeana". Anterior, Romania avea ca termen anul 2015, dar s-a renuntat la acesta din cauza ca tara noastra nu indeplineste criteriile. Programul de convergenta trimis de guvernul Romaniei la Comisia Europeana nu mai include o tinta pentru adoptarea monedei euro. Basescu a argumentat ca aderarea la euro este o obligatie pentru Romania, care decurge din Tratatul de Aderare si nu se poate spune partenerilor europeni ca ne vom indeplini obligatiile, dar nu se stie cand, anuntaAdevarul.
Un roman apeleaza la metode criminalistice pentru a detecta cine distruge viata din Marea Neagra. O echipa de oameni de stiinta, printre care s-a aflat si cercetatorul roman Liviu Giosan, a reusit, pe baza metodei genetice a testelor ADN, sa obtina cu o precizie care nu a mai fost atinsa pana acum, radiografia vietii din Marea Neagra in ultimii 10.000 de ani. Liviu Giosan este cercetaror la Woods Hole Oceanographic Institution in SUA. In urma cu cinci ani echipa din care face parte a descins in Marea Neagra la bordul unui vas bulgaresc (colaborarea cu autoritatile romane din acest domeniu stiintific este imposibila, spune Liviu) urmarind sa reconstituie cu mare acuratete ecosistemul Marii Negre. Scopul: sa inteleaga cum schimbarile climatice sau produse de societatea umana au influentat evolutia vietii marine, informeazaRomania Libera.
Romania ar putea construi cate un kilometru de autostrada pe zi din banii pe care ii are de platit in 2013 FMI-ului. Calendarul rambursarilor. Guvernul trebuie sa ramburseze anul acesta peste 1,1 miliarde de euro pentru a returna din datoria de aproape 20 de miliarde de euro pe care o are la Fondul Monetar International (FMI), Uniunea Europeana (UE) si Banca Mondiala (BM). Aproape 37 de euro trebuie sa plateasca statul roman, pe secunda, in 2013, in contul programului de finantare semnat cu creditorii institutionali internationali in 2009. Practic, in fiecare zi a acestui an, executivul trebuie sa dea inapoi peste 3,2 miliarde de euro, echivalentul constructiei unui kilometru de autostrada, reiese din calculeleGandulpe baza datelor oficiale transmise de Palatul Victoria.
DW: Kant si cetatenia europeana. Notiunea de "turism social" inventata in Marea Britanie spune mai mult decat da impresia, caci ea vehiculeaza o definitie tare a "cetateniei europene". Primul ministru Victor Ponta duce o campanie sustinuta pentru a demonstra societatilor vestice ca Romania nu reprezinta un pericol cat priveste migratia in scopuri necuvenite. Marti, 7 mai, el declara pentru publicatia The Times ca romanii care pleaca in vestul Europei cauta o educatie mai buna sau locuri de munca bine platite si nu ajutoare sociale. El a mai spus ca sustine adoptarea unei legislatii mai restrictive privind migratia, dar cu conditia sa fie aplicata tuturor si nu doar romanilor. Nu cu mult timp in urma premierul facea declaratii asemanatoare la BBC, anuntaDeutsche Welle.
Autoritatea statului din domeniul Energiei ignora o ordonanta de guvern. Complexul Energetic Oltenia (CEO) functioneaza la cota de avarie. Doua dintre cele mai mari termocentrale ale CEO si din Romania, respectiv Rovinari si Turceni, sunt oprite complet, astfel incat productia de energie electrica este ca si inexistenta. Managerul Complexului Energetic Oltenia, Laurentiu Ciurel, sustine ca, daca din punct de vedere legislativ nu va aparea vreo schimbare, iar Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) nu va intelege ca in joc este falimentul CEO, atunci vor urma disponibilizari masive. Peste 15.000 de salariati ai Complexului Energetic Oltenia se afla in concediu pana pe 13 mai, iar unii dintre ei au fost anuntati ca pot sa isi prelungeasca zilele de concediu daca doresc acest lucru, informeazaEVZ.
Analiza Reuters: De la marginea Europei, Romania si Bulgaria inca incearca sa obtina acceptarea Uniunii Europene. Includerea in Uniunea Europeana a Romaniei si a Bulgariei inca este pusa sub semnul de diplomati europeni, care le reproseaza celor doua tari ca nu se ridica la nivelul asteptarilor. Reuters a analizat principalele greseli pe care le-au facut Romania si Bulgaria dupa aderarea la Uniunea Europeana, incercand sa arate si cum pot fi corectate aceste erori. In 2005, pe cand se adresa unui public de demnitari in Luxemburg, prim-ministrul Bulgariei de la acea vreme a ridicat in slavi virtutile calitatii de membru al Uniunii Europene, declarand ca natiunea sa era gata sa-si ocupe locul in inima continentului. "Bulgaria se intoarce, din punct de vedere politic, in familia natiunilor europene de care a apartinut dintotdeauna", declara Simeon Saxe-Coburg, cand Bulgaria si Romania semnau actele in urma carora au devenit membre UE doi ani mai tarziu, in 2007, scrieAdevarul.
Scandalul autostrazii Nadlac-Arad, discutat in Parlament. Un deputat USL a citit in plen o declaratie referitoare la situatia agricultorilor din Nadlac, nemultumiti de faptul ca, din cauza autostrazii, ajung tot mai greu la pamanturile lor. Viitoarea bucata de autostrada ce leaga Aradul de Nadlac a ajuns subiect de discutie in Parlamentul Romaniei. De data aceasta, nu intarzierea lucrarilor a fost problema, ci modul in care ele vor fi efectuate, pentru ca agricultorii din zona sunt nevoiti, astfel, sa ocoleasca aproximativ 20 de kilometri pentru a ajunge la pamanturile pe care le au in proprietate. In acest sens, deputatul USL, Flavius Maduta, a citit in Parlament o declaratie politica referitoare la situatia acestor oameni, care sunt afectati direct de modul in care este construita respectiva autostrada. De altfel, parlamentarul s-a intalnit de mai multe ori cu locuitorii Nadlacului inainte de a trece la demersul propriu-zis facut la Bucuresti, anuntaRomania Libera.
