Negustorul de "aparate-minune" se lauda cu protectia lui Mazare. Pentru ca escrocheria cu "discurile vindecatoare" TORSER sa nu fie controlata sau reclamata de vreun pacalit, initiatorul dubioasei afaceri pretinde ca este ocrotit de persoane importante Victor Jalo, basarabeanul care controleaza comertul cu aparatul botezat Torser, se lauda in fata prietenilor si dusmanilor ca afacerea sa este protejata de Radu Mazare, primarul Constantei. "Evenimentul zilei" a dezvaluit, joi, ca "discul vindecator" de 240 de euro, ce ar trebui sa contina tehnologie militara de ultima ora, e plin doar cu nisip si, evident, nu ofera nicio protectie impotriva radiatiilor si nici nu vindeca boli. Intr-o discutie din februarie, Jalo explica intr-un cerc de cunostinte ca a ajuns in anturajul PSD prin intermediul sotiei sale, Ludmila, care este membra de partid. Inregistrarea convorbirii a fost trimisa si ziarului nostru. "Automat ca Mazare este implicat. El este amicul nostru. Pe Litoral ... acolo sunt toti prietenii nostri. Acolo e nucleul", sustinea acesta, informeaza EVZ.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Medic rezident roman in Spania: In Romania, nevoia te impinge sa iei spaga. Aici nu exista asa ceva. Alina Dumbraveanu, medic rezident in Spania, a explicat cum functioneaza sistemul sanitar, care este salariul unui medic rezident de acolo si a subliniat ca flagelul spagii nu exista in aceasta tara. Cititi si: Corespondentul Digi24 la Madrid, Ciprian Baltoiu, a discutat cu un medic rezident roman care a ales sa-si faca meseria in Spania. Alina Dumbraveanu este medic rezident in ultimul an in Spania, de patru ani practica medicina generala in aceasta tara. "Nu e aceeasi ierarhie ca in Romania, unde medicul este Dumnezeu, aici e o relatie de comunicare, eu nu trebuie sa oblig pacientul sa faca ceva, totul se bazeaza pe recomandare, se incepe o relatie cat de cat de amicitie. Nu exista bariera in Spania, cel putin eu nu am simtit-o", a povestit ea.

BBC: "Romania a ascuns cel mai mare gulag pentru copii abandonati si cu dizabilitati". "Romania a ascuns cel mai mare gulag pentru copii abandonati si cu dizabilitati, departe de Capitala", scriu jurnalistii de la BBC. Acestia au realizat un reportaj despre orfanii din perioada comunista, ajunsi acum la maturitate. "Dupa ce dictatorul roman Nicolae Ceausescu a fost indepartat de la putere in 1989, intreaga lume a aflat despre conditiile socante in care traiau multi copii din orfelinatele tarii. Mai bine de 20 de ani mai tarziu, acei copii sunt adulti si, pentru unii dintre ei, cel putin, viata este mult mai buna decat atunci." Asa incepe articolul jurnalistilor de la BBC, care s-au intors intr-unul dintre orfelinatele groazei, din localitatea Siret. Ei au filmat aici si la scurt timp dupa revolutie, iar imaginile surprinse atunci au facut inconjurul lumii, anunta realitatea.net

Reportaj intr-un sat fantoma din Romania: Ultimul locuitor a murit acum 35 de ani. Asezarea de pe coama dealului Priponesti, judetul Galati, mai exista doar pe harta. Locuitorii s-au risipit in 1977. Ziaristii de la Viata libera au realizat un reportaj in aceasta localitate. Timpurile au fost hulpave cu mica asezare, asa ca, pe masura ce viata a devenit mai buna in satele mai mari de prin jur, localnicii au plecat unul dupa altul, cu tot cu familii, pana cand la Hustiu n-a mai ramas picior de om. Unde mai pui ca nici comunistilor nu prea le placea satul, care se tot incapatana sa existe, ocupand teren arabil numai bun de insamantat cu porumb sau cu grau. Si cum progresul tehnologiei din ultimele zeci de ani n-a urcat niciodata pana in varful dealului, au coborat oamenii sa-l caute, lasand Hustiu in urma. Intre timp, pe locul fostei asezari a aparut o lutarie, iar prin preajma, pamanturile pe care altadata se inaltau gospodarii au fost rascolite cu plugul de agricultorii care si-au intins campurile cu porumb pana pe coama colinei. Integral in EVZ.

Cum au murit orasele industriale ale Romaniei: Victoria - un oras fantoma, Mizil - localitatea asistatilor social. In Romania au existat, de-a lungul timpului, orase care astazi mai sunt consemnate doar in documentele din vremurile trecute si care au ramas intiparite in memoria oamenilor. In cele mai multe dintre acestea nu se mai gasesc decat ruinele fabricilor si uzinelor care animau peisajul. Copsa Mica a murit odata cu negrul de fum. Ce s-a ales din orasul cel mai poluat din Romania Doua fabrici mari, Sometra si Carbosin, au facut multi ani din Copsa Mica orasul cel mai poluat din Romania. Paradoxal, desi orasul lor a batut recorduri la boli profesionale, oamenii plang anii comunismului, pentru ca acum ar vrea sa munceasca, dar nu ii mai angajeaza nimeni. E amiaza si soarele dogoraste pe aleile dintre fostele camine de nefamilisti de la Copsa, o parte din ele azi blocuri de locuinte. La cele 30 si ceva de grade din termometre si la cat e ceasul, timp in care teoretic oamenii sunt la serviciu, te astepti sa gasesti greu lume printre betonaele incinse. Insa, de dupa culmi de rufe intinse rasar scaune, mese la care se joaca rummy, scari de bloc cu trepte pline de lume, copii desculti, prin praful fierbinte. Continuarea in Adevarul.

DW: O reforma usoara, cu beneficii mari. Cum sa faci ca alegerile europene sa fie mai atractive? O cale ar fi schimbarea legii electorale. Alegerile europene risca sa se devalorizeze prin absenteism. S-au creat destule premise: criza integrarii europene si dialogul complicat al Bucurestiului cu marile capitale pe tema admiterii in spatiul Schengen sunt de natura sa descurajeze. Daca la sfarsitul anului - asa cum a lasat sa se inteleaga un oficial din Lituania, care preia presedintia UE de la 1 iulie - dosarul Romaniei si Bulgariei va fi din nou amanat, atunci este posibil ca interesul pentru alegerile europene sa scada si mai mult. Cel putin ca revansa sentimentala, a carei rationalitate nici nu are rost sa fie discutata. De aceea ar fi foarte folositor ca sistemul acestor alegeri sa fie revizuit in asa chip incat sa fie mai atragator. E adevarat ca mai e aproximativ un an pana la alegeri, dar agenda politica este foarte incarcata si, daca nu se declanseaza din timp o dezbatere, se va vadi apoi ca e prea tarziu, noteaza Deutsche Welle.

Cacealmaua seismica a lui Sorin Oprescu. Noua harta cu zonele de risc seismic din Capitala este un mare mister: nimeni nu stie cine lucreaza la ea, care este califi carea autorilor si cat costa. In plus, nici scopul hartii nu e clar, de vreme ce Oprescu vrea sa o tina la secret. Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, a anuntat ca va avea "in cateva saptamani" o noua harta care va arata cat de mare este riscul seismic in fiecare dintre zonele Bucurestiului, dar ca nu o va da publicitatii. Edilul a mai declarat ca noua harta seismica este realizata de profesionisti. EVZ a incercat sa afle cine sunt specialistii care lucreaza la noua harta, dar Primaria nu a oferit nicio informatie. Surpriza: am aflat ca nici unul dintre cele doua institute nationale abilitate, care elaboreaza harti seismice, nu stie de planul lui Oprescu. "Nu stiu ce harta seismica va fi gata. Noi nu am fost chemati si nu stiu sa participe cineva de la noi. Nu stiu despre ce vorbeste Primarul General", a declarat, pentru EVZ, Mircea Radulian, directorul Institutului National de Fizica a Pamantului.