Titus Corlatean a devenit conferentiar cu un dosar ce contine o carte copiata si trei articole compilate. Ministrul de Externe a devenit conferentiar universitar folosind in dosarul de candidat o carte de drept ce reproduce integral o alta lucrare, de sute de pagini, pe care tot el o publicase cu un an in urma. Tot pentru obtinerea titlului, Corlatean a depus si trei articole stiintifice care contin 19 pasaje comune, fara a mentiona acest lucru. Atunci cand a fost acuzat de plagiat, unul dintre argumentele folosite de Victor Ponta in apararea sa a fost acela ca titlul de doctor, obtinut fraudulos, nu i-a adus nici un folos. Situatia este cu totul alta in cazul lui Titus Corlatean. Acesta a compilat pasaje din articole si sute de pagini dintr-o carte in scopul de a obtine pozitia de conferentiar universitar la Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Stiinte Politice, scrieRomania Libera.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

De ce au explodat amenzile pentru centura si mobil in noul Cod Rutier pe care il propun autoritatile. Comparatie cu legislatia din UE. Propunerile pentru adoptarea noului Cod Rutier vor ajunge miercuri, pentru a treia oara, pe masa guvernantilor. La ultima intalnire, Guvernul a amanat adoptarea reglementarilor rutiere pentru a clarifica detaliile tehnice de constituire a contului unic in care sa fie varsate toate sumele incasate din amenzile percepute pentru contraventii. De asemenea, autoritatile vor sa afle in timp real cand soferii isi platesc amenzile. Reprezentanti din Politie au detaliat "considerentele tehnice" care au blocat adoptarea Codului Rutier. "Trebuie sa reusim coordonarea bazelor de date intre Politie si Finante, astfel incat sa se afle in timp real daca un sofer si-a platit amenda, fara ca politistul sa-i nu ii suspende pe nedrept permisul", au fost motivele care au dus la o noua amanare. Conform ultimelor modificari, sumele aferente amenzilor percepute pentru contraventii rutiere ar urma sa fie varsate intr-un cont unic deschis la Trezorerie care va putea fi verificat de catre Politie, anuntaAdevarul.

CCR da marti verdictul de care depinde soarta tortionarilor, a dosarelor Mineriadelor si Revolutiei. Cum a rezolvat in 1969 Curtea Constitutionala din Germania un caz similar. Bundestagul german si Curtea Constitutionala au decis inca din 1965, respectiv 1969, ca infractiunile de omor, genocid si altele similare sunt imprescriptibile. Pe 15 octombrie Curtea Constitutionala din Romania va decide daca legea 27/2012 care prevede ca aceste infractiuni sunt imprescriptibile este sau nu constitutionala. La fel ca in Germania, si in Romania dezbaterea juridica se axeaza in jurul principiului neretroactivitatii legii. Mai exact, daca este normal ca o lege din 2012 sa spuna ca faptele tortionarilor din anii '60, crimele de la Revolutie sau din timpul mineriadelor din anii '90 pot inca fi cercetate dupa mai bine de 50, respectiv 20 de ani. Curtea Constitutionala din Germania a decis ca prelungirea sau eliminarea precriptiei nu afecteaza principiul neretroactivitatii legii. CEDO a luat o decizie similara in anul 2000, informeazaGandul.

Comisarul cu afaceri imobiliare de milioane de euro si-a ascuns averea pentru ca asa faceau toti politistii. La Politia Cluj ca la nimenea. Comisarul sef Alexandru Muresan, fost adjunct al sefului IPJ Cluj, a declarat in procesul in care este judecat la Curtea de Apel Cluj, intr-un dosar de fals, ca declaratiile de avere din ultimii ani ale politistilor s-au completat "pe picior", cu date nereale. Din declaratia data de Muresan a rezultat ca acesta este sot doar cu numele si ca nu stia de afacerile derulate de sotia lui. Comisarul sef Alexandru Muresan, politistul clujean cu afaceri imobiliare de peste doua milioane de euro, i-a spus judecatorului ca nu a completat declaratiile avere din ultimii zece ani cu date reale, deoarece nimeni din cadrul IPJ Cluj nu facea asta. Intrebat de magistrat de ce in declaratiile de avere depuse la Politia Cluj, nu se regasesc si afacerile imobiliare de milioane de euro, derulate de sotia sa, politistul a avut un raspuns socant, scrieEVZ.

DW: Despre justificarile violentei. Politica romaneasca aduce cu firea slaba a unui narcoman care dupa o scurta perioada de dezintoxicare se intoarce furtiv la vechile sale deprinderi. Tensiunea abstinentei a fost prea grea.Celula nervoasa slaba a cedat si respectul de sine s-a prabusit la randul sau in schimbul unei fericiri de o clipa. In orice caz, presedintele pare sa fie din nou in largul sau. Dupa toate comentariile publice din ultimile saptamani, se pare ca totusi nimeni nu e fericit cu aceasta reizbucnire a conflictului. Partizanii presedintelui accepta si ei cu greu izbucnirile triviale ale preferatului lor, dar se consoleaza cu gandul ca cel putin presedintele "are dreptate". Daca simpatizantii USL se considera acoperiti moralmente de faptul ca initiativa a apartinut mereu presedintelui, ceilalti au o justificare mai subtila: Da, admit ei, presedintele greseste in forma, dar in continut spune adevarul, anuntaDeutsche Welle.

The New York Times: Ion Tiriac a trisat in finala de Cupa Davis din 1972. Meciul a avut loc numai dupa ce a intervenit Nixon la Ceausescu. Cotidianul american a publicat un amplu articol - intitulat - "Cand Cupa Davis a venit din frig" - despre tensiunile din culisele confruntarii de acum 40 de ani dintre tenismenii romani si cei de peste Ocean. "Finala Cupei Davis din 1972 a fost o drama de proportii. Istoricii tenisului considera ca a fost unul dintre cele bune meciuri din aceasta "Cupa", scrie cotidianul The New York "Times, intr-un articol detaliat in care sunt dezvaluite culisele confruntarii dintre tenismenii americani si echipa Romaniei, compusa atunci din Ilie Nastase si Ion Tiriac. Disputa de acum 41 de ani a fost prima de acest fel care a avut loc intr-o tara din blocul "sovietic, intr-un moment de tensiune maxima, provocat de atentantul impotriva sportivilor israelieni din vara acelui an la Olimpiada de la Munchen, informeazaRomania Libera.

Povestea unor tragedii ascunse: cum mureau siderurgistii pe santierele combinatului din Hunedoara. In anii in care vechile uzine de fier ale Hunedoarei se transformau in combinat siderurgic, zeci de oamenii isi gaseau sfarsitul brutal in cele mai teribile accidente de munca din istoria colosului industrial. Cele mai multe dintre tragediile petrecute in anii regimului comunist, in combinatul din Hunedoara, au ramas ascunse publicului larg. Vietile sacrificate de muncitori erau subiecte tabu pentru presa vremii, preocupata de propaganda. Accidentele de munca din anii 1950 - 1960, din combinatul hunedorean, mai sunt consemnate doar in arhivele fostului combinat. In fiecare an, potrivit documentelor de arhiva, zeci de oameni isi pierdeau vietile ori ramaneau invalizi in urma unor accidente de munca petrecute in complexul industrial. Numai in 1966, potrivit arhivelor combinatului, au avut loc pe platforma industriala a Hunedoarei circa 20 de accidente de munca grave si mortale, scrieAdevarul.